Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru LUNGI
Rezultatele 211 - 220 din aproximativ 741 pentru LUNGI.
... animalelor vertebrate ; smoc de păr sau de pene care acoperă acest apendice sau care crește în prelungirea lui . 2. Păr ( de pe capul femeilor ) crescut lung
COÁSĂ , coase , s . f . 1. Unealtă agricolă compusă dintr - o lamă metalică cu vârf curbat fixată pe o coadă lungă , folosită la cosit . 2. Acțiunea de a cosi ; timpul când se
COÁSTĂ , coaste , s . f . 1. Fiecare dintre oasele - perechi lungi , înguste și arcuite , articulate în spate de coloana vertebrală , iar în față de stern , care alcătuiesc toracele animalelor vertebrate . 2. Partea laterală a corpului omenesc , de la umeri până la coapse ; partea analoagă a corpului animalelor . 3. Pantă . 4. Mal , țărm ( al unei mări ) . 5. ( Ieșit din uz ) Flanc al unei
... CÓCHER , cocheri , s . m . Rasă de câini de vânătoare cu părul lung
COCIÓRVĂ , cociorve , s . f . Unealtă casnică compusă dintr - o placă de metal sau de lemn în formă de triunghi sau de semicerc , fixată la capătul unei cozi lungi , cu care se scoate jarul sau cenușa din cuptorul țărănesc de copt pâine . [ Var . : cociórbă s .
COCÓR , cocori , s . m . Pasăre migratoare cu ciocul ascuțit , cu gâtul și picioarele lungi , cu penele cenușii , cu o pată roșie pe cap ( Grus grus ) . [ Var . : cucór s . m . , cocoáră , cucoáră s . f . ] - Et .
CODÁN , - Ă , codani , - e , s . f . , adj . 1. S . f . Fată tânără ( cu cozi ) . 2. Adj . ( Rar ; despre animale ) Care are coadă ( lungă și stufoasă ) . - Coadă + suf . -
CODÁT , - Ă , codați , - te , adj . 1. ( Despre animale ) Cu coada lungă și stufoasă 2. ( Despre ochi ) Prelung , migdalat . - Coadă + suf . -
CODOBÁTURĂ , codobaturi , s . f . Pasăre migratoare mică , cenușie , cu coada lungă , în veșnică mișcare , care trăiește pe lângă ape ; prundar , prundaș ( Motacilla
CODRÓȘ , codroși , s . m . Gen de păsări migratoare mici , cântătoare , cu penajul cenușiu roșiatic și cu coada lungă , roșie ( Phoenicurus ) ; pasăre de acest gen . - Coadă +
COLȚ , colțuri , ( I , II 4 ) s . n . colți , ( II , III ) s . m . I. S . n . 1. Punct unde se întâlnesc muchiile unui obiect sau laturile unei figuri . 2. Porțiune dintr - un obiect sau dintr - un loc cuprinsă între extremitățile reunite ale laturilor lui . 3. Loc îndepărtat , retras , dosnic ; refugiu , ascunziș . II. S . m . 1. Dinte al animalelor ( p . ext . și al oamenilor ) , în special caninul . 2. Fiecare dintre vârfurile lungi și ascuțite ale greblei , furcii sau ale altor instrumente asemănătoare . 3. Fiecare dintre cuiele de fier pe care le aplică cineva pe talpa încălțămintei de iarnă ca să nu alunece pe gheață ; țintă . 4. Vârf ascuțit și proeminent de stâncă , de gheață etc . 5. Vârful plantelor , în special al ierbii , la începutul dezvoltării lor , când încolțesc . 6. Compus : colții - babei = plantă erbacee târâtoare cu frunze penate , cu flori galbene și cu fructe țepoase ( Tribulus terrestris ) . III. S . m . 1. Fiecare dintre tăieturile de formă aproximativ triunghiulară făcute pe marginea unei stofe ; dantelă împletită în această formă . 2. Șuviță de păr ondulată trasă pe frunte sau pe