Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru APLICAT
Rezultatele 221 - 230 din aproximativ 234 pentru APLICAT.
ÚPERCUT , upercuturi , s . n . Lovitură la box , aplicată adversarului de jos în sus , în general sub
... UPERCUTÁ , upercutez , vb . I . Intranz . A aplica
URECHEÁLĂ , urecheli , s . f . Faptul de a urechea ; pedeapsă aplicată cuiva prin tragere de urechi ; p . gener . bătaie ( dată unui copil ) . - Urechea + suf . -
VĂRUIÁLĂ , văruieli , s . f . 1. Văruire . 2. ( Concr . ) Strat de lapte de var ( cu unele adaosuri ) aplicat pe o suprafață tencuită , lipită etc . a unui element de construcție ; spoială . [ Pr . : - ru - ia - ] - Vărui + suf . -
VĂRUÍT^2 , - Ă , văruiți , - te , adj . Pe care s - a aplicat un strat de lapte de var ( cu unele adaosuri ) ; spoit . - V. vărui . VĂRUÍT^1 s . n . Văruire . - V.
VAMÁL , - Ă , vamali , - e , adj . Care aparține vămii , privitor la vamă ; de vamă ; care are loc la vamă , se aplică la
VARISTÓR , varistoare , s . n . Dispozitiv ( rezistor ) a cărui rezistență depinde de valoarea tensiunii aplicate la bornele
VENTÚZĂ , ventuze , s . f . 1. Organ în formă de disc al unor animale ( acvatice ) , care le permite să se fixeze pe diferite corpuri . 2. Pahar special de sticlă , cu marginea superioară puțin răsfrântă , care se aplică ( prin crearea de vid în interior ) pe pielea unui bolnav , pentru a provoca o mică congestie locală a sângelui ( în scop curativ ) . 3. Aparat în formă de clopot , cu ajutorul căruia se scoate aerul care împiedică circulația unui lichid într - o
VERNÍS s . n . 1. Soluție formată din rășini ( naturale sau artificiale ) și dintr - un solvent , care , aplicată pe anumite obiecte , formează la uscare un strat neted și lucios , cu rol ornamental sau protector ; p . ext . lac . 2. Fig . Ceea ce dă un aspect sau o culoare favorabilă cuiva sau la ceva . [ Pr . :
... VIZÁ^1 , vizez , vb . I . Tranz . A aplica o viză pe un act oficial , pentru a - i da valabilitate . VIZÁ^2 , vizez , vb . I . Tranz . 1. A dirija , a ...
VOLÁN , volane , s . n . I. 1. Piesă de formă circulară din mecanismul unui autovehicul , cu ajutorul căreia se dă vehiculului direcția voită . 2. Piesă în formă de roată , cu ajutorul căreia se acționează un anumit mecanism al unei mașini . II. Fâșie de țesătură sau de dantelă încrețită sau plisată , care se aplică ca garnitură pe diferite obiecte de îmbrăcăminte femeiască , pe perdele , pe huse