Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru JOCURI

 Rezultatele 241 - 250 din aproximativ 323 pentru JOCURI.

PIATRĂ

PIÁTRĂ , pietre , s . f . I. 1. ( La sg . ) Nume generic pentru orice rocă solidă , dură și casantă răspândite la suprafața sau în interiorul pământului ; ( și la pl . ) fragment de dimensiuni și de forme diferite dintr - o astfel de rocă ; p . ext . material fabricat pe cale artificială pentru a înlocui , cu diverse întrebuințări , rocă naturală . 2. ( În sintagma ) Epoca de piatră = prima și cea mai lungă perioadă din istoria omenirii , caracterizată prin utilizarea uneltelor de piatră ( I 1 ) . 3. ( Urmat de determinări care arata felul , întrebuințarea sau modul de prelucrare ) Bucată de piatră ( I 1 ) prelucrată ; obiect făcut dintr - o astfel de bucată . Piatra de moară . 4. Piesă folosită la unele jocuri de societate , confecționată din piatră ( I 1 ) sau , p . ext . , din os , din lemn etc . 5. ( Pop . ) Meteorit . 6. ( Reg . ) Greutate ( de cântar sau de balanță ) . 7. Precipitație formală din particule de gheață , care cade atunci când în interiorul norilor de furtună există curenți ascendenți puternici ; p . restr . fiecare dintre particulele de gheață care formează această precipitație ; grindină . II. P . anal . 1. Crustă de săruri minerale care se depune , cu vremea , pe pereții unui vas în care se fierbe apă sau în care se păstrează lichide . ...

 

PICHET

... fibre sintetice , făcută cu două urzeli diferite , dintre care cea de la suprafață formează un desen ( geometric ) în relief . PICHÉT^1 s . n . Numele unui joc

 

PION

PIÓN , pioni , s . m . 1. Fiecare dintre cele șaisprezece piese de cea mai mică valoare de la jocul de șah , așezate , la începutul partidei , înaintea celorlalte piese . 2. Fig . Luptător pentru o cauză , pentru o idee nouă , exponent al unei concepții noi . [ Pr . : pi -

 

PITIADĂ

PITIÁDĂ , pitiade , s . f . Interval de timp de patru ani care se scurgea între jocurile pitice . [ Pr . : - ti -

 

PLACA

PLACÁ , plachez , vb . I . Tranz . 1. A acoperi suprafața unui element de construcție , a unui obiect etc . cu un strat de material de altă natură , pentru a - l proteja , pentru a - i înfrumuseța aspectul etc . 2. ( La jocul de rugbi ) A opri un jucător să pătrundă spre poarta adversă , imobilizându - l cu mâinile . 3. ( Livr . ) A părăsi , a

 

PLACAJ

PLACÁJ , placaje , s . n . 1. Semifabricat din lemn în formă de placă , realizat prin încleierea sub presiune a unui număr de obicei impar de foi de furnir suprapuse , întrebuințat la fabricarea mobilelor , a ambalajelor , a ambarcațiunilor etc . 2. Placare . 3. ( La jocul de rugbi ) Oprire din acțiune a unui jucător prin imobilizarea lui cu

 

PLONJON

... PLONJÓN , plonjoane , s . n . Formă specială de salt , cu sau fără obiect de joc

 

PLUSA

... PLUSÁ , plusez , vb . I . Intranz . A miza la un joc

 

POARCĂ

... POÁRCĂ , poarce , s . f . 1. ( Pop . ) Scroafă . 2. Joc de copii , la care unul dintre jucători , numit porcar , împinge cu un băț spre o groapă o minge , o bilă etc . , în timp ce ceilalți ...

 

POARTĂ

POÁRTĂ , porți , s . f . 1. Deschidere amenajată într - un zid , într - un gard etc . în care s - au prins cu balamale tăblii de lemn , de fier etc . pentru a permite accesul din interior în exterior și invers ; deschizătura împreună cu tăblița , cu balamalele etc . ; tăblia care închide deschizătura . 2. Ușă la intrarea principală a unei clădiri ; p . ext . casă , gospodărie . 3. Arcul pe care îl formează o conductă de aer comprimat traversând galeria unei mine . 4. Cadru format din două bare verticale unite la capătul de sus printr - o bară orizontală ( de care se prinde o plasă ) , instalat pe terenurile de sport , în care se urmărește introducerea mingii sau a pucului la unele jocuri sportive ( fotbal , handbal , hochei etc . ) . 5. Vale îngustă prin care o apă își deschide trecerea între două șiruri de munți ; pas , trecătoare , defileu . 6. ( Înv . ; în epoca suzeranității turcești asupra țărilor române ) Reședința , curtea sultanului sau a unui pașă ; p . ext . Imperiul

 

POCHER

... PÓCHER , pochere , s . n . Numele unui joc de cărți în care fiecare jucător dispune de cinci cărți cu care poate să câștige dacă are combinația cea mai bună sau dacă reușește să ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>