Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru INDICA
Rezultatele 251 - 260 din aproximativ 285 pentru INDICA.
SPICCÁTO adv . ( Indică modul de executare a unei bucăți muzicale la instrumentele cu coarde ) În mod sacadat , prin desprinderea arcușului de coarde după fiecare notă executată . - Cuv .
STACCÁTO adv . ( Indică modul de executare a unei compoziții muzicale ) Izolat prin pauze scurte de celelalte note ; în mod
STATOSCÓP , statoscoape , s . n . Instrument de măsură care indică micile schimbări de altitudine ale unui avion față de o anumită altitudine de zbor
STRÂNS ^2 , - Ă , strânși , - se , adj . , adv . , s . f . I. Adj . 1. Legat , înfășurat bine . 2. Prins , apucat , cuprins cu putere ( în mâini ) . 3. Presat din mai multe părți ; înghesuit . 4. ( Despre părți ale corpului omenesc ) închis sau încleștat . 5. ( Despre pânză , hârtie etc . ) Înfășurat , împăturit . 6. ( Despre ființe sau părți ale lor ) Ghemuit , zgârcit ; contractat . II. Adj . 1. ( Despre lucruri ) Adunat la un loc ; îngrămădit . 2. ( Despre bani , avuții ) Agonisit , economisit , acumulat . 3. Așezat la loc sigur , pus bine . III. Adv . 1. ( Indică gradul cel mai înalt al unor acțiuni ) a ) Foarte tare , foarte puternic ( ca să nu se mai poată desface ) . b ) Foarte mult , cu toată puterea . 2. În mod strict , cu strictețe , întocmai . IV. S . f . ( Pop . ) Ceea ce agonisește , adună cineva ; avere ; provizie , recoltă . - V. strânge . STRÂNS ^1 s . n . Strângere . V.
STRĂ - - Element de compunere care formează substantive sau adjective care arată vechimea , originea îndepărtată , depărtarea etc . , verbe care arată intensificarea acțiunii exprimate de verbul de bază sau verbe care arată că acțiunea indică pătrunderea dintr - o parte în alta sau trecerea printr - un
STRETTO adv . ( Muz . ; indică modul de execuție ) în mod vioi , accelerat . [ Pr . : stré - , var . ( după alte surse ) streto ] . - Cuv .
SUB ^2 prep . I. ( Introduce un complement circumstanțial de loc ) 1. ( Arată poziția unei persoane sau a unui lucru care se găsește sau ajunge mai jos decât cineva sau ceva ) Dedesubt . A căzut sub masă . 2. ( Rar ) În . 3. La marginea , la poalele , jos , lângă . . . Sub zidurile cetății . II. ( Introduce un complement circumstanțial de timp ) În timpul , pe vremea . Istoria românilor sub Mihai - Vodă Viteazul . III. ( Introduce un complement circumstanțial de cauză ) Iarbă ofilită sub arșița soarelui . IV. ( Introduce un complement circumstanțial de mod ) 1. ( Exprimă un raport de supunere , de dependență față de cineva ) Avea sub mână o armată de subalterni . 2. ( În expr . ) Sub ochii ( cuiva ) = în prezența ( cuiva ) , fiind de față ( cineva ) . A ține ( sau a păstra ) sub cheie = a ține ( sau a păstra ) închis , încuiat . A trece ( ceva ) sub tăcere = a tăinui ( ceva ) . A fi ( sau a se găsi ) sub foc = a se găsi în prima linie de luptă . Sub pretext ( sau cuvânt , motiv ) că . . . = invocând un motiv ( fals ) . Sub nici un cuvânt ( sau chip ) = cu nici un preț , nicidecum , niciodată . Sub semnătură = ...
SUBSEMNÁT , - Ă , subsemnați , - te , s . m . și f . Semnatarul unei cereri care își indică numele în introducerea cererii sale ;
SUPRA ^2 adv . ( În notația bibliografică ) Deasupra , mai sus , înainte . [ Pr . : sú - ] - Cuv . lat . SUPRA ^1 - Element de compunere care înseamnă " deasupra " , " peste " sau care indică un sens superlativ și care servește la formarea unor substantive , a unor adjective și a unor
SÚTĂ , sute , num . card . , s . f . 1. Num . card . ( Adesea cu valoare substantivală sau adjectivală ) Numărul care în numărătoare are locul între nouăzeci și nouă și o sută unu și care se indică prin cifrele 100 și C. 2. S . f . Cifră care marchează numărul dintre nouăzeci și nouă și o sută
TĂRTĂCÚȚĂ , tărtăcuțe , s . f . 1. Plantă târâtoare sau agățătoare din familia cucurbitaceelor , cu flori albe , cu frunze lunguiețe , roșii și cu fructe comestibile ( Coccinia indica ) . 2. Fig . ( Glumeț )