Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PLANTAT
Rezultatele 271 - 280 din aproximativ 817 pentru PLANTAT.
CIUMĂREÁ , ciumărele , s . f . Plantă erbacee medicinală cu frunze alterne și cu flori liliachii grupate în ciorchini ( Galega
CIUMÍZĂ , ciumize , s . f . Plantă graminee furajeră cu frunze late și cu inflorescența un panicul ( Setaria italica - maxima ) . - Et .
CIUPÉRCĂ , ciuperci , s . f . 1. ( La pl . ) Încrengătură de plante inferioare , lipsite de clorofilă , care trăiesc ca parazite sau ca saprofite și se răspândesc prin spori ; ( și la sg . ) plantă din această încrengătură , de obicei în formă de pălărie cărnoasă cu picior . 2. Obiect de lemn în formă de ciupercă ( 1 ) , pe care se întinde ciorapul când se cârpește . 3. ( În sintagma ) Ciuperca șinei = partea superioară și îngroșată a unei șine de cale ferată , pe care se sprijină roțile vehiculelor , când
CIURLÁN , ciurlani , s . m . Plantă cu tulpina foarte ramificată , cu frunze alterne , lungi , subțiri și terminate cu un spin , specifică regiunilor de stepă ( Salsola ruthenica ) . - Et .
CLOCOȚÉL , clocoței , s . m . Plantă erbacee cu flori mari , albastre ( Clematis
COLȚ , colțuri , ( I , II 4 ) s . n . colți , ( II , III ) s . m . I. S . n . 1. Punct unde se întâlnesc muchiile unui obiect sau laturile unei figuri . 2. Porțiune dintr - un obiect sau dintr - un loc cuprinsă între extremitățile reunite ale laturilor lui . 3. Loc îndepărtat , retras , dosnic ; refugiu , ascunziș . II. S . m . 1. Dinte al animalelor ( p . ext . și al oamenilor ) , în special caninul . 2. Fiecare dintre vârfurile lungi și ascuțite ale greblei , furcii sau ale altor instrumente asemănătoare . 3. Fiecare dintre cuiele de fier pe care le aplică cineva pe talpa încălțămintei de iarnă ca să nu alunece pe gheață ; țintă . 4. Vârf ascuțit și proeminent de stâncă , de gheață etc . 5. Vârful plantelor , în special al ierbii , la începutul dezvoltării lor , când încolțesc . 6. Compus : colții - babei = plantă erbacee târâtoare cu frunze penate , cu flori galbene și cu fructe țepoase ( Tribulus terrestris ) . III. S . m . 1. Fiecare dintre tăieturile de formă aproximativ triunghiulară făcute pe marginea unei stofe ; dantelă împletită în această formă . 2. Șuviță de păr ondulată trasă pe frunte sau pe
COLȚIȘÓR , colțișoare , ( 1 ) s . n . , colțișori , ( 2 ) s . m . 1. S . n . Diminutiv al lui colț ; colțuleț . 2. S . m . Plantă erbacee din familia cruciferelor , cu frunze alterne , cu flori albe sau roșietice , răspândită prin păduri umbroase ( Dentaria bulbifera ) . - Colț + suf . -
COLȚÚN , colțuni , s . m . 1. ( Reg . ) Ciorap . 2. Compus : colțunii - popii = plantă erbacee mică , cu tulpina întinsă pe pământ , cu flori inodore , albastre sau violete , cu un pinten scurt și cu fructul o capsulă ascuțită ( Viola silvestris ) . [ Var . : ( 1 ) călțún s .
COMPOZÍT , - Ă , compoziți , - te , adj . , s . f . , s . n . 1. Adj . Alcătuit din elemente disparate , felurite . 2. S . f . ( La pl . ) Familie de plante superioare , dicotiledonate , erbacee , rar lemnoase , cu frunze de obicei alterne , cu flori mici , simple și numeroase , dispuse în inflorescențe în formă de capitule și adesea cu latex în organele vegetative ; compozee ; ( și la sg . ) plantă din această familie . 3. S . n . pl . ( Tehn . ) Materiale care reunesc într - un singur produs unele elemente care , de obicei , nu se asociază în mod
CONDRÓNIU s . m . Plantă erbacee cu tulpina și frunzele lanceolate rigide , cu flori purpurii sau galbene , care crește prin livezi și prin semănături ( Melampyrum arvense ) . - Et .
CONDÚR , conduri , s . m . 1. ( Înv . ) Pantof femeiesc cu toc înalt , împodobit adesea cu broderii . 2. Compus : ( Bot . ) condurul - doamnei = plantă ornamentală agățătoare , cu flori mari , galbene - roșcate și cu un pinten drept ; călțunași , conduraș ( 2 ) ( Tropacolum