Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru LIPSIT
Rezultatele 281 - 290 din aproximativ 509 pentru LIPSIT.
NĂTĂFLÉȚ , - EÁȚĂ , nătăfleți , - țe , adj . , s . m . și f . ( Persoană ) care este lipsită de istețime , care nu știe să se descurce , pe care o înșeală cu ușurință toți ; p . ext . ( om ) prost , tont , nătâng . [ Var . : nătăfléte adj . , s . m . ] - Probabil contaminare între nătărău și
NATURÁL , - Ă , naturali , - e , adj . , adv . , s . n . I. Adj . 1. Care se referă la natură ( 1 ) , care aparține naturii ; care se găsește în natură . 2. Care este generat , produs , creat de natură ( 1 ) , fără intervenția omului ; p . ext . veritabil , curat , pur . 3. Care este lipsit de artificiu , de rafinament , de afectare , simplu ; care se realizează spontan , fără efort sau constrângere . 4. Care este conform cu natura cuiva , înnăscut , nativ ; propriu , specific cuiva . 5. Care concordă , se potrivește cu faptele din realitatea obiectivă , cu ordinea firească a lucrurilor ; normal , firesc . II. Adv . Firește , desigur , bineînțeles . III. S . n . ( Astăzi rar ) Naturalețe ,
NEÎNSEMNÁT , - Ă , neînsemnați , - te , adj . Care este lipsit de însemnătate ( ca mărime , cantitate , valoare ) ; neimportant . - Ne - +
NEȘTIUTÓR , - OÁRE , neștiutori , - oare , adj . ( Adesea substantivat ) Care nu știe ( nimic ) ; ignorant , nepriceput ; lipsit de
NEACADÉMIC , - Ă , neacademici , - ce , adj . 1. Care nu aparține academiei sau academismului . 2. Lipsit de solemnitate , de convenționalism . [ Pr . : ne - a - ] - Ne - + academic ( după engl . non -
NEACCENTUÁT , - Ă , neaccentuați , - te , adj . 1. ( Despre vocale , silabe , cuvinte ) Care nu poartă accent , care nu este scos în relief . 2. Fig . Lipsit de culoare , de strălucire ; șters . [ Pr . : ne - ac - cen - tu - at ] - Ne - +
NEAMÁBIL , - Ă , neamabili , - e , adj . Care nu este amabil , lipsit de bunăvoință ; nepoliticos . [ Pr . : ne - a - ] - Ne - +
NEANTAGONÍST , - Ă , neantagoniști , - ste , adj . Care nu se află în antagonism , lipsit de caracter antagonist ; neantagonic . [ Pr . : ne - an - ] - Ne - +
... NEAPĂRÁT , - Ă , neapărați , - te , adj . , adv . I. Adj . 1. De care nu te poți lipsi , care este ( absolut ) necesar ; indispensabil . 2. ( Rar ) Căruia nu i te poți împotrivi , care nu poate fi ocolit , evitat sau omis ; fatal , inevitabil . II , Adv ...
NEAVENÍT , - Ă , neaveniți , - te , adj . Nul și neavenit ( Jur . ; în sintagma ) = lipsit de valabilitate , considerat ca inexistent . [ Pr . : ne - a - ] - Ne - + avenit ( < fr .
NEBÚN , - Ă , nebuni , - e , adj . , subst . I. 1. Adj . , s . m . și f . ( Om ) care suferă de o boală mintală ; alienat , dement . 2. Adj . , s . m . și f . ( Om ) lipsit de judecată dreaptă , de rațiune ; ( om ) nesocotit , necugetat , nechibzuit . 3. Adj . , s . m . și f . ( Ființă ) neastâmpărată , zvăpăiată , vioaie . 4. Adj . Care arată , trădează nebunie . II. Adj . 1. Care nu are limite , margini , măsură ; p . ext . enorm , extraordinar ; groaznic , cumplit . Un lux nebun . 2. ( Înv . și pop . ) Care nu este bun ; rău . III. S . m . 1. ( Rar ) Măscărici , bufon ( la curțile suveranilor sau ale nobililor ) . 2. Piesă la jocul de șah . - Ne - +