Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru TEHNICĂ
Rezultatele 281 - 290 din aproximativ 418 pentru TEHNICĂ.
PÁRĂ^2 , pere , s . f . 1. Fructul părului ^1 . 2. P . anal . Nume dat unor obiecte , unor piese tehnice etc . în formă de pară ^2 ( 1 ) . PÁRĂ^1 s . f . Flacără , văpaie ; p . ext . căldură dogoritoare ,
PARAȘUTÍSM s . n . Ramură sportivă care cuprinde probe de lansare din avion cu parașuta ; tehnica executării unor astfel de
... de a primi o genă oarecare se înjumătățește datorită meiozei . II. S . n . 1. Distanță între două elemente alăturate identice ale unui sistem tehnic , măsurată în direcția în care se repetă elementele . 2. ( Înv . și reg . ) Unealtă de lemn asemănătoare cu un compas , folosită în dulgherie , dogărie etc . PAS ...
PATÉNT^3 s . n . v . patentă . PATÉNT^2 , - Ă , patenți , - te , adj . ( Despre acțiuni sau manifestări ale omului ) Care nu se poate tăgădui ; de netăgăduit , evident ; autentic . PATÉNT^1 , - Ă , patenți , - te , adj . ( Despre sisteme și obiecte tehnice ) Construit în chip special pentru a prezenta garanții de soliditate , de bună funcționare sau pentru a putea fi folosit ușor ; care funcționează
PATINÁ^2 , patinez , vb . I . Intranz . 1. ( Despre oameni ) A se da pe gheață cu patinele ^2 ; a practica patinajul . 2. ( Despre roțile vehiculelor ) A se învârti în loc fără să înainteze ; p . ext . ( despre vehicule ) a nu putea să înainteze sau a aluneca , abătându - se de la direcția de înaintare ; a derapa . 3. ( Tehn . ) A glisa . PATINÁ^1 , patinez , vb . I . 1. Refl . ( Despre obiecte de metal oxidabil ) A căpăta patină ^1 . 2. Tranz . A face ( prin diverse procedee tehnice ) ca un obiect ( metalic , de artă ) să capete patină ^1 , a da patină ^
PÉNSĂ , pense , s . f . 1. Mic instrument de metal compus din două brațe îmbinate la un capăt sau încheiate în formă de foarfece , folosit ( în medicină , în tehnică ) pentru a prinde sau a fixa obiecte mici sau substanțe care nu pot fi luate cu mâna . 2. ( În croitorie ) Cută scurtă interioară , ascuțită la un capăt sau la amândouă , prin care se mulează pe corp un obiect de
PERCUTÓR , percutoare , s . n . Piesă a unor instalații și agregate tehnice care , prin percuție , pune în mișcare sau oprește diferitele părți ale
PERFORATÓR , - OÁRE , perforatori , - oare , subst . 1. S . n . Mașină , aparat , unealtă cu care se fac găuri într - un material . 2. S . m . și f . Persoană care se ocupă cu perforarea unei piese tehnice , a unui perete de stâncă
... tulburare în starea sau în mersul firesc al unui lucru , al unui fenomen . 2. Împiedicare , modificare , deranjament în funcționarea normală a unui sistem tehnic
PICNOMETRÍE , picnometrii , s . f . ( Fiz . ) Tehnică de măsurare a
... țel , care stă în calea unei acțiuni : stavilă , obstacol , impediment : dificultate , greutate . 2. ( Concr . ) Unealtă , dispozitiv , instrument folosit pentru blocarea sau încetinirea mișcării unui sistem tehnic , pentru blocarea unui organ mobil al acestuia , la sprijinirea sau la susținere etc . 3. ( Bot . ; în compusul ) Piedica - vântului = plantă erbacee din familia leguminoaselor , cu ...