Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CURAJ
Rezultatele 31 - 37 din aproximativ 37 pentru CURAJ.
SPORT , sporturi , s . n . Complex de exerciții fizice și de jocuri practicate în mod metodic , cu scopul de a dezvolta , de a întări și de a educa voința , curajul , inițiativa și disciplina ; fiecare dintre formele particulare , reglementate ale acestei
TURTÍ , turtesc , vb . IV . Tranz . și refl . 1. A ( se ) deforma prin lovire , apăsare , comprimare etc . , căpătând o formă lățită , întinsă . 2. Fig . ( Fam . ) A face să - și piardă sau a - și pierde forțele , energia ; a face să - și piardă sau a - și pierde elanul , încrederea , curajul să întreprindă ceva ; a ( se ) descuraja . 3. Fig . ( Fam . ) A ( se ) îmbăta (
... VÂRTÚTE , vârtuți , s . f . ( Înv . și arh . ) 1. Putere , tărie , vigoare . 2. Bărbăție , curaj
... VITEÁZ , - Ă , viteji , - ze , adj . , s . m . 1. Adj . ( Adesea substantivat ) Care dă dovadă de curaj în luptă ; p . gener . îndrăzneț , dârz , curajos . 2. S . m . ( La pl . ; în evul mediu , în Țara Românească și în Moldova ) Stăpân de pământ care ...
... VITEJÉȘTE adv . În felul vitejilor , ca vitejii ; cu mare curaj
... VOINICÉȘTE adv . Cu curaj
... VOINICÍE , voinicii , s . f . ( Pop . ) 1. Vitejie , curaj