Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DORI
Rezultatele 31 - 40 din aproximativ 63 pentru DORI.
MODELÁ , modelez , vb . I . Tranz . A executa ceva după un anumit model ( 1 ) ; a da o anumită formă unui material plastic sau adus în stare plastică ; a da materialului forma dorită ; a
NĂDÉJDE , nădejdi , s . f . Încredere sau convingere că ceea ce faci ori dorești se va realiza ; speranță , nădăjduire ; încredere în sprijinul , în ajutorul cuiva sau a ceva , certitudine că cineva sau ceva va fi favorabil , de
NECHEMÁT , - Ă , nechemați , - te , adj . , s . m . și f . 1. Care nu a fost chemat , poftit , invitat ( undeva ) ; care nu este dorit ( undeva ) . 2. Adj . , s . m . și f . ( Cel ) care nu este indicat , îndreptățit ( să spună sau să facă ceva ) ; nepriceput , incompetent , ignorant . - Ne - +
NEPOFTÍT , - Ă , nepoftiți , - te , adj . ( Adesea substantivat ) Care nu este chemat , invitat , poftit sau dorit . - Ne - +
NERĂBDĂTÓR , - OÁRE , nerăbdători , - oare , adj . 1. Care nu are răbdare : impacient ; p . ext . care nu poate să se stăpânească ; iritabil , nervos . 2. Care este cuprins de nerăbdare să facă sau să termine ceva , care dorește , așteaptă cu înfrigurare ceva sau pe
NICI adv . , conj . I. Adv . 1. ( Precedă cuvântul sau cuvintele care poartă accentul frazei , exprimând o negație mai categorică decât " nu " și fiind de obicei dublat de " nu " ) Nici nu s - a clintit . 2. ( În expr . ) Nici că = deloc nu . . . 3. ( Împreună cu pron . nehot . " unul " , " una " formează pronume negative ) Nu mai e nici unul . II. Conj . ( De obicei urmat de " nu " ; leagă două sau mai multe propoziții , stabilind un raport de coordonare copulativă și purtând accentul în frază ; repetat , arată excluderea , pe rând , a ideilor exprimate prin propozițiile sau prin cuvintele pe care le precedă ) Nu are timp , nici nu dorește . Nici nu vede , nici nu
OCHÍ^2 , ochesc , vb . IV . 1. Intranz . A potrivi o armă la ochi pentru ca proiectilul să nimerească ținta ; a fixa linia de ochire a unei arme ; a lua ținta , a ținti . 2. Tranz . A urmări , a fixa cu privirea , a descoperi pe cineva ( printre mai multe persoane ) cu o anumită intenție ; a ( - și ) pune ochii pe cineva . 3. Refl . unipers . ( Reg . , despre întinderi acoperite de zăpadă ) A face din loc în loc pete , ochiuri ( negre sau de verdeață ) prin topirea zăpezii . ÓCHI^1 , ochi , ( I , II 4 , 7 , 11 , 12 , III ) s . m . ochiuri , ( II 1 , 2 , 3 , 4 , 5 , 6 , 8 , 9 , 10 , 13 ) s . n . I. S . m . 1. Fiecare dintre cele două organe ale vederii , de formă globulară , sticloase , așezate simetric în partea din față a capului omului și a unor animale ; globul împreună cu orbita , pleoapele , genele ; irisul colorat al acestui organ ; organul vederii unui animal sau al unei insecte , indiferent de structura lui . 2. Facultatea de a vedea , simțul văzului , vedere ; privire , uitătură . 3. ( La pl . ) Obraz , ...
PÁNĂ^2 , pene , s . f . 1. Oprire accidentală a funcționării unei mașini , a unui mecanism , a unui vehicul . 2. Situație în care se află o navă cu vele care are vânt din față și nu poate înainta . PÁNĂ^1 , pene , s . f . I. 1. Fiecare dintre formațiile epidermice cornoase care acoperă corpul păsărilor , servind la protecția lui și la zbor , compusă dintr - un cotor pe care sunt așezate simetric , de - o parte și de alta , fire ( pufoase ) . 2. ( La pl . ) Pene ^1 ( I 1 ) de pasăre sau fire pufoase desprinse de pe cotoarele acestora , care servesc la umplerea pernelor , a saltelelor etc . ; p . ext . așternut ( moale ) de pat ( cu pene ) , fulgi etc . ) . 3. Pană ^1 ( I 1 ) de gâscă , ascuțită și despicată la vârf , întrebuințată altădată ca instrument de scris cu cerneală ; p . gener . toc de scris , condei ; ceea ce servește la scris . 4. Dispozitiv făcut din cotor de pană ^1 ( I 1 ) , care servește să țină cârligul undiței la adâncimea dorită . 5. Podoabă din pene ^1 ( I 1 ) , care se poartă la pălărie , în păr etc . 6. ( În sintagma ) Categorie pană = categorie în care intră boxerii între 54 și 57 ...
PÁSTĂ , paste , s . f . Materie densă cu aspect omogen , rezultată de obicei din măcinarea unor substanțe și din amestecul lor ( cu un lichid ) până la obținerea consistenței
PAT ^2 , paturi , s . n . ( La jocul de șah ) Situație în care un jucător , fără a fi în poziție de șah , nu mai poate face nici o mișcare și este obligat să înceteze jocul , partida declarându - se remiză . PAT ^1 , paturi , s . n . 1. Mobilă de lemn sau de metal , prevăzută de obicei cu somieră sau cu saltea ; p . ext . mobila împreună cu lenjeria , cu așternutul respectiv ; așternut , culcuș : crivat . 2. ( Pop . ) Targă , năsălie . 3. ( Pop . ) Răsadniță . 4. Parte a unei instalații sau a unui sistem tehnic cu fața superioară plană și aproximativ orizontală , pe care se reazemă ( și alunecă ) materiale sau anumite părți ale instalației sau ale sistemului tehnic . 5. Partea de lemn a puștii ( sau a pistolului ) , pe care sunt fixate mecanismul și țeava și care servește la imobilizarea armei în poziția dorită în timpul tragerii . 6. Strat de material , orizontal sau înclinat , cu fața superioară aproximativ plană , pe care se reazemă de obicei alte materiale . 7. Strat din ceva . 8. Albie ,
PLÁSTIC^2 s . n . Masă de exploziv fabricat cu un amestec de cauciuc sintetic și un plastifiant . Bombă cu plastic . PLÁSTIC^1 , - Ă , plastici , - ce , adj . , s . f . I. Adj . 1. Căruia i se poate da , prin modelare , forma dorită , care poate fi ușor deformat fără a crăpa sau a se sfărâma . 2. Care se referă la sculptură și la pictură ; care se ocupa de aceste arte ; care este asemănător cu o sculptură sau cu o pictură , care sugerează o sculptură sau o pictură . 3. ( În sintagma ) Chirurgie plastică = ramură a chirurgiei care se ocupă cu îndreptarea unor deformări ale corpului omenesc ( în special ale feței ) , provenite din naștere sau dintr - un accident . II. S . f . Tehnica executării unor obiecte de artă prin modelarea unor substanțe maleabile ; tehnica , artă de a sculpta sau de a