Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MĂSURĂ
Rezultatele 31 - 40 din aproximativ 508 pentru MĂSURĂ.
MÍLĂ^2 , mile , s . f . Unitate de măsură pentru lungimi folosită în trecut , care a variat în timp și de la o țară la alta ; ( azi ) unitate de măsură pentru lungimi egală cu 1609 , 3 m , folosită în Marea Britanie și în S . U . A. MÍLĂ^1 , mile , s . f . 1. Sentiment de înțelegere și de compasiune față de suferința sau de nenorocirea cuiva ; compătimire ; îndurare ; milostenie . 2. Ajutor , binefacere ; ( concr . ) pomană , milostenie . 3. Stare jalnică , de compătimit în care se află cineva ; mizerie . 4. Bunăvoință , bunătate , indulgență ,
MINÚT , - Ă , minute , s . n . , s . f . I. S . n . 1. Unitate de măsură a timpului , egală cu a șaizecea parte dintr - o oră și care cuprinde șaizeci de secunde . 2. ( Concr . ; la pl . ) Mâncare ( frugală ) pregătită pe loc . la comanda consumatorului . 3. ( Mat . ) Unitate de măsură pentru unghiuri și arcuri , egală cu a șaizecea parte dintr - un grad . II. S . f . 1. Original ( în creion ) al unei hărți , al unui plan topografic etc . , pe baza căruia se întocmește harta , planul topografic etc . respectiv . 2. ( Jur . ) Parte dintr - o hotărâre întocmită după terminarea deliberării , care cuprinde soluția dată de organul de justiție . 3. Document în care sunt consemnate hotărârile luate în urma unei consfătuiri . [ Pl . și : ( I 2 )
NEMĂSURÁT , - Ă , nemăsurați , - te , adj . 1. Care nu poate fi măsurat , calculat ( fiind foarte mare sau foarte numeros ) ; p . ext . foarte mare , foarte numeros , imens , enorm ; foarte intens , foarte puternic . 2. ( Rar ; despre oameni ) Care arată lipsă de stăpânire , de cumpătare în comportări ; impulsiv . - Ne - +
PEDEÁPSĂ , pedepse , s . f . 1. Măsură de represiune , sancțiune aplicată celui care a săvârșit o greșeală ; spec . măsură de constrângere prevăzută de lege și aplicată cuiva de o instanță judecătorească drept sancțiune pentru o infracțiune ; condamnare , osândă ; situație în care se află cel pedepsit , condamnat . 2. Fig . Suferință ( fizică sau morală ) , chin , supliciu ; necaz ,
PRĂJÍNĂ , prăjini , s . f . 1. Bucată de lemn lungă și subțire , de obicei folosită pentru a fixa sau a susține ceva . 2. Tijă lungă ( de metal ) cu diverse întrebuințări ( tehnice ) . 3. Bară de lemn , de bambus , de fibre sintetice , de metal , folosită în atletism la săritura în înălțime ; probă atletică practicată cu acest instrument . 4. Veche unitate de măsură pentru lungimi , echivalentă cu circa 5 - 7 metri ; veche unitate de măsură pentru suprafețe , egală cu circa 180 - 210 metri
PREA adj . 1. Mai mult decât ( este necesar ) , din cale afară de . . . , peste măsură , extrem de . . . , foarte ( mult ) . 2. Element de compunere care înseamnă " foarte " , " peste măsură " și care servește la formarea unor substantive , a unor adjective și a unor
PUNCT , puncte , s . n . I. 1. Semn grafic mic și rotund , asemănător cu o înțepătură de ac , folosit ca semn de punctuație , pentru a indica pauze între propoziții sau fraze independente , pentru prescurtarea unui cuvânt sau care se pune deasupra literelor " i " , " j " etc . 2. Semn convențional în formă de punct ( I 1 ) , care indică pe o hartă așezările omenești , care marchează zarurile , piesele de domino etc . sau care este pus la dreapta unei note muzicale pentru a - i prelungi durata cu încă o jumătate din valoarea ei . 3. Punct ( I 1 ) folosit în matematică , indicând efectuarea unei înmulțiri . 4. Fel de a coase , de a broda , de a croșeta ; model de cusătură , de broderie etc . 5. ( În sintagma ) Punct tipografic = unitate de măsură pentru lungime , folosită în tipografie , 0 , 376 mm . 6. Ceea ce se vede foarte mic din cauza depărtării . 7. ( În sintagma ) Punct de ochire = locul din țintă în care trăgătorul potrivește precis linia de ochire . II. 1. Figură geometrică plană fără nici o dimensiune ( reprezentată prin partea comună a două linii care se întâlnesc ) . 2. Valoare a unei mărimi , mai ales ...
PÚNTE , punți , s . f . 1. Pod îngust ( format adesea dintr - o scândură sau dintr - o bârnă ) așezat peste un șanț , peste o râpă sau peste o apă , care poate fi trecut numai cu piciorul . 2. Planșeu metalic sau de lemn , orizontal , care închide corpul unei nave la partea superioară sau care compartimentează nava pe nivele . 3. Dispozitiv de măsură a unor mărimi electrice format din patru elemente , o sursă de energie și un instrument de măsură . 4. Pluta în care se introduce fitilul candelei . 5. ( Chim . ; sintagma ) Punte de hidrogen = legătură de
ÎMBÂCSÍT , - Ă , îmbâcsiți , - te , adj . 1. Care este plin , înțesat de praf , de murdărie sau de miasme . 2. ( Reg . ) Care este umplut peste măsură ;
ÎMBUIBÁ , îmbúib , vb . I . Refl . și tranz . A mânca și a bea ( sau a da să mănânce și să bea ) peste măsură , a ( se ) ghiftui ; a ( se ) îndopa . - Et .
ÎNĂLȚÍME , înălțimi , s . f . 1. Distanță de la nivelul pământului ( sau de la un nivel orizontal ) până la un punct situat deasupra lui ; dimensiune a unui lucru sau a unei ființe , măsurată de la bază până la partea cea mai ridicată . 2. Punct ridicat deasupra nivelului pământului ; p . ext . ( la pl . ) cer . 3. Numărul de vibrații pe secundă ale unui sunet . 4. Fig . Stare de superioritate intelectuală , morală etc . 5. ( Înv . ; urmat de un pronume posesiv ) Termen de adresare către o persoană cu funcție importantă . [ Var . : ( reg . ) nălțíme s . f . ] - Înalt + suf . -