Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ROTUNJIT
Rezultatele 31 - 40 din aproximativ 41 pentru ROTUNJIT.
... RĂTUNJÍ vb . IV v . rotunji
RĂTUNZÍT , - Ă - Ă adj . v .
RESTAURÁȚIE , restaurații , s . f . 1. Restaurare ; spec . perioadă din istoria unor state , caracterizată prin readucerea pe tron a dinastiilor detronate în urma unor revoluții , lovituri de stat etc . 2. Stil din arta franceză , caracterizat prin linii ușor curbate , forme rotunjite , ornamente pline de grație . [ Pr . : - sta -
... ROTUNJÉL , - EÁ , rotunjei , - ele , adj . Rotunjor . [ Var . : rotunzél , - eá adj . ] - Rotund + suf . - el ( după rotunji
... ROTUNJITÓR , rotunjitoare , s . n . Unealtă care servește la fasonarea , îndepărtarea sau netezirea pieselor cu secțiune circulară . - Rotunji
... ROTUNZÍ vb . IV v . rotunji
ROTUNZÍT , - Ă - Ă adj . v .
TEȘÍT , - Ă , teșiți , - te , adj . Cu colțurile sau muchiile retezate sau rotunjite . V.
TEMPORÁL^2 , - Ă , temporali , - e , adj . Care indică timpul , privitor la timp ; care depinde de timp . TEMPORÁL^1 , temporale , s . n . Os pereche așezat de o parte și de alta a cutiei craniene , în regiunea tâmplelor , fiind cuprins între occipital , parietal și sfenoid , de forma unei scoici rotunjite , cu trei prelungiri pe care sunt inserați mușchii
U ^2 interj . ( Adesea prelungit sau repetat ) 1. Exclamație care exprimă surpriza , indignarea , regretul sau care constituie o avertizare ( asupra unui pericol ) . 2. ( Însoțit de " iu " ) Strigăt ( de voie bună ) care însoțește chiuiturile . 3. Cuvânt care imită urletul unor animale ( mai ales al lupului ) . - Onomatopee . U ^1 s . m . invar . A douăzeci și șasea literă a alfabetului limbii române ; sunet notat cu această literă ( vocală închisă ^2 ( 8 ) , rotunjită ( 2 ) , din seria
VÍZĂ^2 , vize , s . f . Pește de apă dulce , asemănător cu cega , cu botul scurt , conic și rotunjit ( Acipenser nudiventris ) . Cf . rus . %viz% . VÍZĂ^1 , vize , s . f . Însemnare , parafă etc . trecută de o autoritate pe un act , pentru a - i da valabilitate , pentru a - i confirma primirea etc . VÍZĂ^3 , vize , s . f . Linie formată din prelungirea razei vizuale , printr - un aparat topografic , până la un anumit punct de pe teren ; p . ext . linie trasată pe o planșetă și care unește locul unde se află aparatul de observare cu punctul vizat . - După fr .