Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SUPĂRARE
Rezultatele 31 - 40 din aproximativ 49 pentru SUPĂRARE.
... sau formată în organism , provoacă tulburări importante , leziuni grave etc . și uneori moartea ; venin . 2. Fig . Ceea ce provoacă un rău ( moral ) , un necaz , o supărare
... PĂS , păsuri , s . n . Durere ( sufletească ) greu de suportat ; suferință , chin ; necaz , supărare
... PARÁPON s . n . ( Înv . , reg . și fam . ) Supărare
... PARAPONISEÁLĂ , paraponiseli , s . f . ( Înv . ) Supărare
... ușoară depresiune morală provocată de singurătate , de lipsa de ocupație sau de o ocupație neatrăgătoare , de monotonie etc . ; gol sufletesc , urât , plictis . 2. Enervare , necaz , supărare
... PONÓS , ponoase , s . n . 1. ( Pop . ) Consecință neplăcută ; necaz , neajuns ; nemulțumire , supărare . A trage ponoasele . 2. ( Pop . ) Clevetire , defăimare ; injurie , calomnie , insultă . 3. ( Înv . și reg . ) Acuzare , învinuire ; pâră , protest ; ( concr . ) plângere , reclamație , jalbă . 4 ...
... PRÍCE s . f . 1. ( Înv . ) Neînțelegere , ceartă . 2. ( Pop . ; în construcție cu verbul " a face " ) Supărare
... ori explică o acțiune , o situație , un fenomen ; motiv . 2. Motiv de ceartă , de neînțelegere ; problemă litigioasă , conflict ; spec . proces . 3. Întâmplare ( neplăcută ) , chestiune ; necaz , supărare
... PRIMÉJDIE , primejdii , s . f . Împrejurare , situație care amenință liniștea , securitatea sau existența cuiva sau a ceva ; pericol ; p . ext . necaz , supărare
... vastă și plană de teren lipsită de vegetație și nepopulată , acoperită cu nisip ; deșert . 2. Fig . Singurătate apăsătoare pe care o simte cineva ; plictiseală ; mâhnire , supărare , durere . II. Adj . 1. ( Despre locuri , ținuturi ) Care se află în stare sălbatică , fără vegetație și fără populație . 2. În care nu se află nimeni ...
... Neconform cu regulile moralei ; în dezacord cu opinia publică . 4. ( Despre viață , trai etc . ) Neliniștit , apăsător , chinuit . 5. ( Despre vești ) Care anunță un necaz , o supărare ; neplăcut . II. Adj . Care nu are calitățile proprii destinației , menirii , rolului său . 1. Care nu este apt ( pentru ceva ) , care nu e corespunzător unui anumit ...