Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru TITLU

 Rezultatele 31 - 40 din aproximativ 198 pentru TITLU.

BAN

... BAN ^2 , bani , s . m . 1. Guvernator al unei regiuni de graniță în Ungaria feudală . 2. ( Titlu și funcție de ) mare dregător în Țara Românească după sec . XV ; ( și în forma mare ban ) ( titlu purtat de ) boierul care guverna Banatul Severinului , apoi Oltenia . BAN ^1 , bani , s . m . 1. Unitate monetară și monedă egală cu a suta ...

 

BARONET

... BARONÉT , baroneți , s . m . Titlu de noblețe dat în Anglia membrilor unui ordin de cavaleri și care se moștenește pe linie bărbătească ; persoană care are acest titlu

 

BURGRAV

... BURGRÁV , burgravi , s . m . ( În Germania , în evul mediu ) Titlu dat conducătorului unui burg ; persoană care purta acest titlu

 

CAID

... CAÍD^2 , caizi , s . m . Titlu purtat altădată de guvernatorul unei provincii sau al unui oraș din statele musulmane ale Africii de Nord , care avea și funcții judecătorești ; persoană care purta ...

 

CALIF

... CALÍF , califi , s . m . Titlu purtat , după moartea lui Mahomed , de șefii musulmanilor care dețineau puterea politică și pe cea religioasă ; persoană având acest titlu

 

CARDINAL

... CARDINÁL , - Ă , cardinali , - e , adj . , s . m . I. Adj . Principal , esențial , fundamental . II. S . m . Titlu din ierarhia bisericii catolice , purtat de înalții demnitari care alcătuiesc consiliul papei și dintre care se alege noul papă ; persoană care poartă acest titlu

 

CONSUL

... CÓNSUL , consuli , s . m . 1. ( În republica romană ) Titlul celor trei magistrați , aleși anual , care dețineau puterea supremă ; persoană purtând acest titlu . 2. Persoană numită de un stat în funcția de șef al unei reprezentanțe oficiale cu rang de consulat în alt stat și care apără interesele ...

 

CONTE

... Cuv . fr . CÓNTE^1 , conți , s . m . 1. ( În orânduirea feudală ) Mare senior , conducător al unei provincii , care , pe pământurile sale , avea drepturi absolute . 2. Titlu de noblețe ereditar , intermediar între viconte și marchiz ( în Occident ) sau între baron și prinț ( în Rusia ) ; persoană având acest titlu

 

CREDIT

... care vinde mărfuri sau servicii pe datorie , și o altă persoană fizică sau juridică ( debitor ) , care primește împrumutul sau cumpără pe datorie ; împrumut acordat ( cu titlu rambursabil și condiționat de obicei de plata unei dobânzi ) ; creanța creditorului ; obligația ( bănească ) , datoria celui creditat ; ( concr . ) valoarea , suma de bani pe care creditorul o ...

 

DELFIN

... DELFÍN^2 , delfini , s . m . 1. Titlu feudal purtat de unii conți din Franța . 2. Titlu purtat de fiul cel mai mare al regilor Franței , moștenitorul prezumtiv al tronului ( și suzeran al provinciei Dauphiné ) . DELFÍN^1 , delfini , s . m . 1. Mamifer ...

 

DIPLOMĂ

... DÍPLOMĂ , diplome , s . f . 1. Act oficial care certifică pregătirea profesională a unei persoane , un anumit titlu etc . 2. Act eliberat unui participant la o expoziție sau la un concurs , prin care se recunoaște calitatea deosebită a lucrărilor expuse sau ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>