|
|
||
Vezi și:APUS,
MIAZĂNOAPTE,
MIAZĂZI,
CARDINALAT,
CEL,
COLEGIU,
CONCLAV,
CONGREGAȚIE,
CONSISTORIU,
EMINENȚĂ
... Mai multe din DEX...
CARDINAL - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. CARDINÁL, -Ă, cardinali, -e, adj., s.m. I. Adj. Principal, esențial, fundamental. * Punct cardinal = fiecare dintre cele patru direcții principale ale orizontului, care ajută la determinarea poziției unui punct de pe glob. Numeral cardinal = numeral care exprimă un număr întreg abstract sau un număr determinat de obiecte, ființe etc. II. S.m. Titlu din ierarhia bisericii catolice, purtat de înalții demnitari care alcătuiesc consiliul papei și dintre care se alege noul papă; persoană care poartă acest titlu. ** (Adjectival; în sintagma) Roșu cardinal = roșu purpuriu. - Din fr. cardinal, lat. cardinalis.Sursa : DEX '98 CARDINÁL adj. v. adânc, capital, considerabil, crucial, decisiv, esențial, fundamental, hotărâtor, important, însemnat, organic, primordial, profund, radical, serios, structural, substanțial, vital.Sursa : sinonime cardinál adj. m., pl. cardináli; f. sg. cardinálă, pl. cardináleSursa : ortografic cardinál s. m., pl. cardináliSursa : ortografic CARDINÁL^2 \~i m. 1) Titlu în ierarhia bisericii catolice care urmează imediat după papă. 2) Persoană care are acest titlu. /<lat. cardinalis, fr. cardinalSursa : NODEX CARDINÁL^3 n. 1) Soi de viță de vie, cultivată pentru struguri de masă. 2) Struguri din acest soi de viță de vie. /<lat. cardinalis, fr. cardinalSursa : NODEX CARDINÁL^1 \~ă (\~i, \~e) 1) Care este deosebit de important; principal; esențial; fundamental; substanțial; primordial. Schimbări \~e. 2): Punct \~ fiecare din cele patru direcții principale ale orizontului, care servesc drept punct de reper pentru orientarea în spațiu. 3): Numeral \~ numeral care exprimă un număr întreg sau un număr determinat de obiecte. /Sursa : NODEX CARDINÁL^2, -Ă I. adj. principal, fundamental, esențial. o punct ~ = fiecare dintre cele patru direcții principale după care se determină poziția unui punct de pe glob; numeral ~ = numeral care exprimă un număr întreg, abstract sau un număr determinat de obiecte, ființe etc. II. s. n. (mat.) număr care exprimă o cantitate. (< fr. cardinal, lat. cardinalis)Sursa : neoficial CARDINÁL^1 s. m. I. prelat care ocupă cea mai înaltă funcție în ierarhia bisericii catolice, după papă. * (adj.) roșu-~ = roșu-purpuriu. II. mică pasăre cântătoare din America, cu penajul de un roșu-aprins, cu negru în jurul ciocului galben. (< fr. cardinal)Sursa : neoficial CARDINÁL s.m. Înalt prelat care face parte din colegiul care alege pe papă; principe al bisericii catolice. ** (adj.) Roșu cardinal = roșu-purpuriu. [< fr. cardinal].Sursa : neologisme CARDINÁL, -Ă adj. Principal, fundamental, esențial. * Punct cardinal = fiecare dintre cele patru direcții principale după care se determină poziția unui punct de pe glob; numeral cardinal = numeral care exprimă un număr întreg abstract sau un număr determinat de obiecte, de ființe etc. // s.n. (Mat.) Număr care exprimă o cantitate; număr natural. [< fr. cardinal, it. cardinale, cf. lat. cardinalis - principal].Sursa : neologisme Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru CARDINALRezultatele 1 - 10 din aproximativ 18 pentru CARDINAL. Anton Pann - Ce zic oamenii de mine ... Anton Pann - Ce zic oamenii de mine Ce zic oamenii de mine de Anton Pann Un cardinal într-o casă Șezînd cu alții la masă, Întrebă pe oarecine Ce vorbea cu nerușine Zicînd : -N-auzi vorbă multă, Nu tot spori, ci m ... știind bine Ce vorbește fiecine : -Ha, ha, ha, rîzînd îi zise, Aste crez că nu sînt vise. Dar de n-ar vorbi neștine De un cardinal ca mine, De un ca tine, Pacală, Flecar fără de zăbală, Lumea o sâ se pornească Ca să te ponosluiască ! Asta, cum zice cuvîntul, Este ... Constantin Negruzzi - Regele Poloniei și Domnul Moldaviei ... i lipsește lui Leșcinski? îl întrebă regele sved. — Sire, e prea june... — E de vrâsta mea, îl curmă Carol posomorându-se; și bietul cardinal ieși, se duse acasă și, nu după mult, muri de necaz și de rușine că zisese o dobitocie. La 4 octomvrie 1705, Stanislav Leșcinski și ... George Coșbuc - Un imn preasfintei gramatice George Coşbuc - Un imn preasfintei gramatice Un imn preasfintei gramatice de George Coșbuc Te salut pe tine, - articol cauzal și omogen, Indirect contras în fraza cu subiectul epicen! Voi, interjecțiuni concrete și-optative principale, Rădăcini prin apoziții singular adjectivale, Voi, cantitative - abstracte subiective-n viitor, Unipersonale-n modul cu plural hotărâtor, Vă salut! Și tot asemeni te salut, o, prezumtive, Număr genitiv în cazul numelor intranzitive. Tu, obiect concret și simplu, tu, circumstanțial de loc, Locativ pasiv, conjuncții, complimente reciproc! Unde să găsesc puterea de-a trăi, de nu la tine, Gen subordonat prin verbul reflexivelor suspine? Cardinale - acuzative, virgulă și period, Două puncte - adversative strict coordonate-n mod Și superlativ prezinte derivat din vocative, Prin vocala secundară cu terminațiuni pasive, Declinări adverbiale negative-n absolut Cu perfecte - adversative sufixate-n atribut, Relativ invers compuse prin adverbii ca moțiune, Pozitiv improprii-n număr, ori neutre, ori comune, Mod superlativ generic omonim adversativ, Plenison ca negațiune, iar în fond apelativ Cu prefix și cu gerunzii posesivo - cardinale, Morfologice prin sunet și prin stări adverbiale. Dați cu fuga sinonime prin funcțiune și raport, Că mai-mult-decât-perfectul lui Cipar acum e mort! Dar în locu-i înviară prezumtive ... Ion Luca Caragiale - Un nou plagiat Zola ... injuste. Deux heures après la mort de Giovanni MastaĂ¯, que l’Italie et l'Eglise avaient aimĂ© sous le nom de Pio Nono, le cardinal Pecci s’approcha du lit funebre... Le voile blanc qui couvrait le visage de Pie IX fut levĂ©: “Giovanni! Giovanni! Giovanni!â€� appela le ... le salaire trop rĂ©duit. Tout homme a le droit de vivre, et le contrat extorquĂ© par la faim est injuste. Il (le cardinal Boccanera) irait, armĂ© du petit marteau d’argent, taper les trois coups symboliques sur le crâne de LĂ©on XIII, glacĂ©, rigide, Ă©tendu sur ... Dimitrie Bolintineanu - Mihai în Transilvania Dimitrie Bolintineanu - Mihai în Transilvania Mihai în Transilvania de Dimitrie Bolintineanu Batori Andrea, domnul de Ardeal, Lui Mihai îi scrie: ,,Credincios vasal, Să te scoli cu fiii-ți și să vii la mine Ca să capeți pace, grație și bine!" Iar Mihai răspunde: "Fac precum tu vrei. Voi veni la tine cu toți fiii mei!" Zice și purcede cu oștiri de țară, Hotărât să-nvingă sau măreț să piară. Ca născânzii fluturi ce rup vălul lor Și p-aripiori d-aur ies, se cerc în zbor, Zorile făramă valurile-umbroase Și se vărs în aer dulci și auroase. Dar Mihai vorbește: — ,,Jugul cel de dor Spartu-s-a sub brațul cel triumfător; Dar creștinii popoli din această țară Mai amare lanțuri astăzi ne prepară. Astăzi vingătorii din Călugăreni Au ajuns să fie sclavi la ungureni. Eu urăsc în viață orice tiranie, Ori de ce natură, ori de unde vie! Vie de la cela ce se zice rău, Ce ne pleacă fruntea sub paloșul său; Vie de la cela ce din amăgire Ne vorbește nouă despre fericire! Ea degrabă astfel sufletu-omenesc, Cât să fie liberi oamenii roșesc. Azi o zi frumoasă pentru noi lucește. Sub aceste ... Dimitrie Bolintineanu - Mihai și ucigătorul Dimitrie Bolintineanu - Mihai şi ucigătorul Mihai și ucigătorul de Dimitrie Bolintineanu În cetatea Clujul, într-un vechi palat, Stă Mihai Viteazul rege coronat. Ungurii, românii, sașii i se-nchină Dacia revarsă vechea sa lumină, Dar atunci s-aduce capul lui Andrei [1] Ce fugind din luptă fu ucis d-ai săi. Ucigașul pare: crima îl mândrește; Lauda mulțimii încă o mărește. Capul se expune. Domnul, gânditor, Cu aceste vorbe varsă al său dor: — ,,Crima când se face chiar spre-al nostru bine, Ea rămâne crimă, merită asprime, Cela ce o iartă este vinovat Pe cât cel ce-o face este degradat. Cela ce în umbră pe vrăjmaș omoară. Dumnezeu și omul insultând, coboară. Piară ucigașul! Voi înmormântați Pe acest om mare și onoare-i dați!" Ucigașul piere. Și cu pompă mare Batori primește sfânta mormântare. Note ^ Cardinalul Andrei Batori (n. Gelu Vlaşin - 23:30 â†�â†� 23:20 23:30 de Gelu Vlașin ( Atac de panică ) 23:40 →→ nubira nu ești dragostea mea portret neânțeles față de masă brodată cu cearcăne mov în lumina cu miros de tămâie peste care atârnă umbra cocoșatelor existențe tu nu ești dragostea piciorul tău metalic sărută fesele reci melc codobelc nu mă mai întâmpini din stâlpul de la intrare borcanului albastru nu-i mai ajung amintirile tu nu ești dacă plantele astea-mi încolțesc în minte precum bufnițele noaptea tu nu și stau așa (numărând punctele cardinale din care Urmuz - Cotadi şi Dragomir Cotadi și Dragomir de Urmuz Cotadi este scurt și pântecos, cu musculatura proeminentă, cu picioarele îndoite de două ori în afară și o dată înăuntru și veșnic neras. Părul negru ca pana corbului e plin de mătreață și încărcat cu sclipitori și scumpi piepteni de bagă. Cotadi nu are niciodată pozițiunea verticală, din cauza unei îmbrăcăminte de șiță ce-i formează un fel de cuirasă și care, deși îl jenează teribil, o poartă însă cu o desăvârșită abnegație direct pe piele, sub cămașa țărănească cu ciucuri, de care nu se desparte niciodată. O particularitate a lui Cotadi este că, fără să vrea, devine de două ori mai lat și cu totul străveziu, dar aceasta numai de două ori pe an, și anume, când soarele ajunge la solstițiu. Cea mai mare plăcere a lui Cotadi - în afară de aceea de a-și lipi cu gumă-arabică diferiți nasturi și insecte moarte pe pielița fină și catifelată a gușei sale - mai este și aceea ca, din dosul tejghelei unde sade, să caute să atragă cu șiretenie pe câte un client al său în discuții, la început cât se poate ... Ion Luca Caragiale - Făcătoare de minuni... ... de omenie, nu a voit să-i stea greu pe suflet blestemele orbilor, și astfel numaidecât s-a dus la arhiepiscopul cardinal de Florența și, căzându-i în genuchi, i-a povestit minunea. Arhiepiscopul a primit darul ce i-l adusese gentilomul de ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Apus de soare Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Apus de soare Apus de soare de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Dramă în 4 acte, scrisă în perioada 1503-1504 Cuprins 1 Personaje 2 Actul I 2.1 Scena I 2.2 Scena II 2.3 Scena III 2.4 Scena IV 2.5 Scena V 2.6 Scena VI 2.7 Scena VII 3 Actul II 3.1 Scena I 3.2 Scena II 3.3 Scena III 3.4 Scena IV 3.5 Scena V 3.6 Scena VI 3.7 Scena VII 3.8 Scena VIII 3.9 Scena IX 3.10 Scena X 3.11 Scena XI 3.12 Scena XII 4 Actul III 4.1 Scena I 4.2 Scena II 4.3 Scena III 4.4 Scena IV 4.5 Scena V 4.6 Scena VI 4.7 Scena VII 4.8 Scena VIII 5 Actul IV 5.1 Scena I 5.2 Scena II 5.3 Scena III 5.4 Scena IV 5.5 Scena V 5.6 Scena VI 5.7 Scena VII 5.8 Scena VIII 5.9 Scena IX 5.10 Scena X Personaje ȘTEFAN CEL MARE BOGDAN LOGOFĂTUL TĂUT POSTELNICUL TOADER VORNICUL JURJ HATMANUL ARBORE PÂRCĂLABUL ... Mihail Kogălniceanu - Tainele inimii ... toate atributele și pretențiile sale de capitalie, n-a putut încă introduce obiceiul cafelelor. În Paris sunt: Le CafĂ© de Paris , Le CafĂ© Cardinal , Le CafĂ© Foy ; în Viena este cafeul Dam , și pentru români Le CafĂ© Grec ; în Berlin, Josty , Fuchs și Stehely ; în Madrid El CafĂ© Suizo ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CARDINALRezultatele 1 - 10 din aproximativ 26 pentru CARDINAL. ... de soare când apune . 2. Unul dintre cele patru puncte cardinale , opus răsăritului ; vest ; p . ext . loc pe orizont , regiune , țară situată spre acest punct cardinal ... polare , nord ; p . ext . parte a globului pământesc , a unui continent , a unui oraș etc . situată spre acest punct cardinal ... MIAZĂZÍ s . f . Punct cardinal opus nordului ; sud ; amiază ; p . ext . parte a globului pământesc , a unui continent , a unui oraș etc . situată spre ... ... CARDINALÁT s . n . ( Rar ) Demnitatea de cardinal ... care determină un substantiv articulat sau un substantiv nume de persoană , nearticulat ) Fruntea ta cea lată . Ștefan cel Mare . 2. ( Precedă un numeral ordinal sau cardinal ) Cele trei fete . Cel de - al treilea copac . 3. ( Urmat de " mai " formează superlativul relativ ) Cel mai bun . 4. ( Substantivează adjectivul pe care îl precedă ... COLÉGIU , colegii , s . n . 1. Organ de conducere colectivă a ministerelor și a altor organe centrale ale administrației de stat sau a anumitor întreprinderi ori instituții , care examinează și hotărăște asupra problemelor de competența acestora . 2. Colectiv de judecători cu atribuții speciale pe lângă unele organe de jurisdicție . Colegiu penal . Colegiu civil . Colegiu disciplinar . 3. Organizație de liber - profesioniști alcătuită cu scopul de a apăra interesele profesionale ale membrilor ei . 4. Reuniune de persoane egale în funcție . Colegiu de cardinali . Colegiu preoțesc . 5. Categorie electorală ( în unele state ) stabilită după avere sau ocupație . 6. Instituție de învățământ mediu sau superior , cu internat , în unele CONCLÁV , conclave , s . n . 1. Sală în care matroanele romane își primeau musafirii apropiați . 2. Sfatul cardinalilor adunați pentru alegerea unui nou papă . 3. Sala în care se întrunește conclavul ( ... religioasă catolică , alcătuită din clerici și din laici în scopul intensificării propagandei religioase . 3. Departament în organizația centrală a Vaticanului , condus de un cardinal CONSISTORIU , consistorii , s . n . 1. Adunare de cardinali convocată de papă . 2. Adunare de pastori sau de rabini . 3. Organ administrativ și disciplinar în conducerea unor EMINÉNȚĂ , eminențe , s . f . ( Urmat de un pronume posesiv ) Titlu dat cardinalilor și ( în trecut ) episcopilor Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||