Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru AȚI
Rezultatele 321 - 330 din aproximativ 1325 pentru AȚI.
CÁRE pron . interog . - rel . I. ( Pronume relativ ; are rol de conjuncție , ca element de legătură între propoziția regentă unde se află numele căruia îi ține locul și propoziția subordonată ) . 1. ( Introduce propoziții atributive ) Cartea pe care trebuia să ți - o aduc am pierdut - o . 2. ( Cu valoare de pronume demonstrativ ) Cel ce , cine ; acela . . . , ce . . . 3. ( Cu valoare de pronume nehotărât ) a ) Fiecare . Le porunci să meargă care pe unde va putea . II. ( Pronume interogativ , folosit pentru a afla despre cine sau despre ce este vorba ori în ce fel se prezintă o ființă sau un lucru ) Care n - a înțeles
CARETÁȘ , caretași , s . m . Persoană care face carete . [ Var . : ( reg . ) carâtaș s . m . ] - Caretă + suf . -
CARNIVÓR , - Ă , carnivori , - e , adj . , s . n . 1. Adj . Care se hrănește mai ales cu carne . 2. S . n . ( La pl . ) Ordin din clasa mamiferelor care se hrănesc mai ales cu carne , având carnasiere și canini lungi și ascuțiți ; ( și la sg . ) animal din acest
CARTONÁȘ , cartonașe , s . n . Diminutiv al lui carton ^1 ( 1 ) . - Carton ^1 + suf . -
CÁSĂ^2 , case , s . f . 1. Dulap sau lădiță de fier în care sunt ținuți bani , hârtii de valoare etc . Casă de fier . Casă de bani . 2. Masă , pupitru sau birou într - un magazin , unde se achită costul cumpărăturilor . CÁSĂ^1 , case , s . f . 1. Clădire destinată pentru a servi de locuință omului . 2. Încăpere specială într - o clădire , având o anumită destinație . 3. Cutie dreptunghiulară în care se păstrează literele , semnele etc . tipografice de același caracter . 4. Gospodărie . 5. Totalitatea celor care locuiesc împreună ( formând o familie ) ; familie . 6. Căsnicie , menaj . 7. ( Urmat de determinări ) Nume dat unor instituții , așezăminte , întreprinderi , firme comerciale etc . 8. Boală a vinurilor , pe care acestea o capătă când ajung în contact cu aerul și care se caracterizează prin tulburare și prin schimbarea
CASTRONÁȘ , castronașe , s . n . Diminutiv al lui castron ; castronel . - Castron + suf . -
CAVALÉR , cavaleri , s . m . 1. ( În Roma antică ) Membru al ordinului ecvestru , inferior ordinului senatorial . 2. Titlu dat unei persoane dintr - un ordin cavaleresc , laic sau religios . 3. Titlu onorific conferit , în unele țări , posesorului anumitor decorații importante . 4. Persoană având titlul de cavaler ( 1 - 3 ) . 5. Călăreț . 6. ( Adesea adjectival ) Om plin de abnegație , generos și nobil ; om amabil , binevoitor , îndatoritor . 7. ( Pop . ) Tânăr necăsătorit , holtei ,
CAZÍC , cazici , s . m . Țăruș de lemn ( având la capăt un inel de oțel ) , care se introduce în pământ , pe malul unei ape , pentru legarea ambarcațiilor . - Et .
CEÁPSĂ , cepse , s . f . ( Reg . ) Mică bonetă sau scufiță de pânză aibă , bogat împodobită cu ornamente colorate , țesute sau cusute . [ Var . :
CEAUNÁȘ , ceaunașe , s . n . Diminutiv al lui ceaun . [ Pr . : cea - u - ] - Ceaun + suf . -
CEFALOPÓD , cefalopode , s . n . ( La pl . ) Clasă de moluște marine cu structură superioară , având în jurul gurii brațe tentaculare , prevăzute cu ventuze ; ( și la sg . ) animal care face parte din această clasă . [ Var . : cefalopódă s .