|
|
||
|
Vezi și forma bază: CASA Vezi și:CASA, CASAȚIE, CASATĂ, ÎN, AGENTURĂ, CĂSEAN, CĂSOAIE, CĂSUȚĂ, CASARE, CASNIC ... Mai multe din DEX... Forme cu și fără diacritice ale cuvântului CASĂ: CASA, CAȘĂ, CAȘA, CÂȘĂ, CÂȘA, CAȘA.
CASĂ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. CÁSĂ^1, case, s.f. 1. Clădire destinată pentru a servi de locuință omului. * Loc. adj. De casă = făcut în casă^1. * Expr. (A avea) o casă de copii = (a avea) copii mulți. A-i fi cuiva casa casă și masa masă = a duce o viață ordonată, normală, liniștită. A nu avea (nici) casă, (nici) masă = a duce o viață neregulată, plină de griji, de frământări. ** (Reg.) Cameră, odaie. * Casă de veci = mormânt. 2. Încăpere specială într-o clădire, având o anumită destinație. * Casa ascensorului = spațiul în care se deplasează cabina unui ascensor. Casa scării = spațiul dintr-o clădire care adăpostește o scară. 3. Cutie dreptunghiulară în care se păstrează literele, semnele etc. tipografice de același caracter. 4. Gospodărie. 5. Totalitatea celor care locuiesc împreună (formând o familie); familie. ** Dinastie; neam. 6. Căsnicie, menaj. * Expr. A face (sau a duce) casă (bună) cu cineva = a trăi cu cineva (în bună înțelegere), a se împăca bine. A duce casă bună cu ceva = a se împăca bine cu ceva. 7. (Urmat de determinări) Nume dat unor instituții, așezăminte, întreprinderi, firme comerciale etc. * Casă de economii = instituție publică de credit care se ocupă cu strângerea disponibilităților bănești temporare ale populației, acordând pentru acestea mai ales dobândă. Casă de ajutor reciproc = asociație benevolă a unor angajați sau pensionari, creată pentru acordarea de împrumuturi și de ajutoare membrilor ei din fondurile obținute din depunerile lor lunare. Casă de filme = instituție producătoare de filme cinematografice. Casă de cultură = instituție culturală în care au loc diverse manifestări culturale, educative etc. Casă de nașteri = instituție medico-sanitară, în care se acordă viitoarelor mame, la naștere, asistență calificată. Casă de vegetație = construcție specială, cu acoperișul și cu pereții de sticlă, folosită pentru experiențe de agrochimie, plantele fiind cultivate în vase de vegetație. ** Specialitatea casei = produs specific al unei întreprinderi, al unei gospodine. 8. Boală a vinurilor, pe care acestea o capătă când ajung în contact cu aerul și care se caracterizează prin tulburare și prin schimbarea culorii. - Lat. casa.Sursa : DEX '98 CÁSĂ^2, case, s.f. 1. Dulap sau lădiță de fier în care sunt ținuți bani, hârtii de valoare etc. Casă de fier. Casă de bani. 2. Masă, pupitru sau birou într-un magazin, unde se achită costul cumpărăturilor. ** Ghișeu sau încăpere într-o întreprindere sau într-o instituție, unde se fac încasările și plățile, unde se eliberează biletele de călătorie, de spectacol etc. ** Sumă de bani de care dispune la un moment dat casieria unei instituții sau a unei întreprinderi. * Plus (sau minus) de casă = diferență în plus (sau în minus) rezultată la stabilirea încasărilor și plăților. Registru de casă = registru în care se trec sumele încasate și cele plătite. * Expr. A face casa = a întocmi bilanțul încasărilor și al plăților unei zile. - Din it. cassa, germ. Kasse.Sursa : DEX '98 CÁSĂ s. v. cameră, coș, încăpere, ladă, odaie, placentă, sicriu.Sursa : sinonime CÁSĂ s. 1. clădire, construcție, imobil, zidire, (înv.) ziditură. (O \~ modestă.) 2. v. locuință. 3. casa Domnului v. biserică. 4. (FIN.) casă de amanet v. lombard. 5. casă de nebuni v. ospiciu; casă de sănătate = a) v. sanatoriu; b) v. ospiciu. 6. casă de prostituție = bordel, lupanar, casă de toleranță, (înv.) tractir; casă de toleranță v. casă de prostituție. 7. (TIPOGR.) (rar) caște. (\~ de litere.) 8. cămin, familie, (rar) menaj. (Are \~ grea.) 9. v. dinastie. 10. v. căsnicie.Sursa : sinonime ca să conjcț.Sursa : ortografic cásă (de locuit, de bani, instituție, depozit) s. f., g.-d. art. cásei; pl. cáseSursa : ortografic CÁSĂ^3 Boală a vinurilor pe care acestea o capătă când ajung în contact cu aerul și care se caracterizează prin tulburare și prin schimbarea culorii. /Sursa : NODEX CÁS//Ă^2 \~e f. 1) Dulap sau lădiță specială în care se păstrează bani, hârtii de valoare, documente etc.; seif. 2) Loc special amenajat într-un magazin unde se achită costul cumpărăturilor. 3) Încăpere într-o instituție unde se fac încasările și plățile; casierie. 4) Sumă de bani în numerar de care dispune casieria unei întreprinderi, organizații etc. * A face \~a a face bilanțul încasărilor și plăților unei zile. [G.-D. casei] /Sursa : NODEX CÁS//Ă^1 \~e f. 1) Construcție servind ca locuință pentru oameni. * De \~ produs în condiții casnice. A avea \~ și masă a fi îndestulat. 2) Totalitate a bunurilor ce constituie averea unei persoane; gospodărie. 3) Încăpere cu destinație specială într-o clădire. \~a ascensorului. * \~a mare odaie în casele țărănești destinată oaspeților. 4) Totalitate a persoanelor înrudite care locuiesc împreună; familie. * A face \~ cu cineva a trăi în înțelegere; a trăi cu cineva în căsnicie. 5) Nume dat unor instituții, așezăminte, firme comerciale etc. \~ de cultură. \~ de odihnă. \~a scriitorilor. 6) Unitate economică (de producție, de comerț sau de servicii sociale), care are o conducere unică; întreprindere. [G.-D. casei] /<lat. casaSursa : NODEX CÁSĂ s. f. 1. dulap, ladă de oțel în care se țin bani, bijuterii, hârtii de valoare etc. 2. loc unde se achită costul cumpărăturilor într-un magazin. * ghișeu unde se fac încasările și plățile într-o întreprindere, instituție etc. * sumă de bani în casieria unei întreprinderi sau instituții. o a face ă = a face bilanțul încasărilor și plăților dintr-o zi; plus (sau minus) de ~ = diferență rezultată în plus (în minus) după stabilirea încasărilor și plăților; registru de ~ = registru în care se trec sumele încasate și cele plătite. * ~ de bagaje = birou în incinta unei (auto)gări, unde se pot depune temporar, spre păstrare, bagajele călătorilor. (< it. cassa, germ. Kasse)Sursa : neoficial CÁSĂ s.f. 1. Dulap, ladă de oțel în care se țin bani, hârtii de valoare etc. 2. Loc (special amenajat) unde se achită costul cumpărăturilor într-un magazin într-un local. ** Ghișeu, încăpere unde se fac încasările și plățile într-o întreprindere, într-o instituție. ** Sumă de bani care se află în casieria unei întreprinderi, a unei instituții. * A face casa = a face bilanțul încasărilor și plăților dintr-o zi. * Plus (sau minus) de casă = diferență rezultată în plus (sau în minus) după stabilirea încasărilor și plăților; registru de casă = registru în care se trec sumele încasate și cele plătite. [< it. cassa].Sursa : neologisme cásă (-se), s.f. - 1. Lădiță în care sunt sînt ținuți banii. - 2. Vistierie. - 3. Unitate care acceptă depuneri de bani. - Var. cassa. It. cassa, germ. Kasse (sec. XIX). - Der. casetă, s.f. (cutie, sipet); casier (var. Trans., căsar), s.m. (persoană care are în sarcina sa casa de bani); casieriță, s.f. (casieră); casierie, s.f. (încăpere dintr-o instituție în care se primesc și se distribuie banii); încasa, vb. (a primi bani), din it. incassare, cf. fr. encaisser; încasator, s.m. (persoană care încasează bani).Sursa : etimologic cásă (-se), s.f. - 1. Locuință. - 2. Cămin, familie. - 3. Pereche căsătorită, familie. - 4. Descendență, stirpe, familie nobilă, dinastie. - 5. Încăpere, odaie. - 6. Reședință, sediu. - 7. Birou, centru. - 8. Mobilier casnic, obiectele din casă. - 9. Placentă. 10. Cabină, gheretă. - Mr., megl. casă, istr. c?se. Lat. casa (Diez, I, 115; Diez, Gramm., I, 32; Pușcariu 302; Candrea-Dens., 179; REW 1728; DAR); cf. it., prov., cat., sp., port. casa. - Der. căsar, s.m. (cap de familie), pe care Candrea-Dens., 280 și REW 1750 îl derivă direct din lat. casarius; căsaș, s.m. (cap de familie, bărbat căsătorit; rudă); căsător, s.m. (cap de familie), format de la un vb. dispărut, reprezentant al lat. *casare (Pușcariu 305; DAR); căsătoresc, adj. (conjugal, matrimonial); căsători, vb. (a (se) uni prin căsătorie), pentru semantismul căruia cf. it. accasare, sp. casar, și observațiile lui Bogrea, Dacor., III, 413; căsătorie, s.f. (unuiune legală pentru întemeierea unei familii); necăsătorit, adj. (burlac); căsean, adj. (familiar); acasă, adv. (în casa proprie), care poate fi formație rom. sau reprezentant al lat. ad casam, cf. it. a casa; cășiță (var. căsiță), s.f. (căsuță, alveolă; pilă de pod, formată dintr-o căsuță de bețe cu umplutură de pietre; sertar), în legătură cu der. de la casă DAR își exprimă îndoiala, deoarece i se pare inexplicabil rezultatul ș, care apare la alți der., cf. cașnică, cășuță; chișița, s.f. (colivie, cușcă), pare a fi var. asimilată a cuvîntului anterior; casnic, adj. (conjugal, matrimonial); cașnică, s.f. (Arg., concubină, ibovnică); căsnicesc, adj. (conjugal); căsuță (var. cășuță), s.f. (dim. al lui casă); căsoaie, s.f. (augmentativ al lui casă; pivniță, cămară și bucătărie la casele de la țară; lucarnă, luminator; pilă de pod). Rut. kaicja "pilă de pod", pe care DAR îl dă ca etimon al rom. cășiță, este mai curînd der. al rom.Sursa : etimologic Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru CASĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 802 pentru CASĂ. Bogdan Petriceicu Hasdeu - La casa de nebuni ... Bogdan Petriceicu Hasdeu - La casa de nebuni La casa de nebuni de Bogdan Petriceicu Hasdeu Revista nouă , an. II, nr. 8, august și septembrie 1839. Tăcând, c-un, semn opresc trăsura: Tăcut mă sui ... Pricep mai repede un bici. Vreau să vorbesc, dar cu nebunii În falansteru-n care unii Sunt mari poeți și mari tribuni. Deci: hai la casa de nebuni! Îmi iese doftorul.—Dă-mi pace! Cu cei mintoși eu n-am ce face, Ș-aș vrea pe toți să-i pot ... Ion Luca Caragiale - Caut casă... ... prin pustiul de nisip, începe să mi se ridice la depărtată zare fata morgana. Iat-o cât e de luminoasă ! Bun și neuitat adăpost! E casa lui Hagi Ilie lumânărarul, de la Sf. Gheorghe din Ploești, unde am stat atâta vreme cu chirie până să-mi completez studiile și să-mi ... Dimitrie Bolintineanu - Copilul din casă Dimitrie Bolintineanu - Copilul din casă Copilul din casă de Dimitrie Bolintineanu Trage cu săgeata scutierul mare; Unde-atinge face poarta de intrare. Un copil din casă apoi a venit, Turla se clădește unde a lovit. Domnul Ștefan trage: unde-atinge, face Biserica Putnei ce-ntre dealuri zace. Alt copil din casă a-ntrecut pe domn, A atins în dealul ce-l chemau Sion. Însă domnul Ștefan zice cu asprime — ,,Un copil din casă m-a rămas pe mine! Umilit de dânsul, domn nu mai pot fi; Ori eu las domnia, sau el va muri!" Un bătrân îi zice: — ,,Domnii din vechime Ar fi dat lui cinste, căci a tras mai bine. Doamne al Moldovei, tu l-ai pizmuit, Domnul pân' la șerbu-i azi s-a coborât! Dacă dai tu morții cei cu hărnicie, Cu acei nemernici ce-ar putea să fie? Vrei sa fii domn mare printre cei mai tari? Pe supuși-înainte fă-i să fie mari! Farul cât de luciu, focul lui dispare, Dacă nu se pune p-o nălțime mare. La o curte unde meritu-i gonit, Moartea și ... Petre Ispirescu - Numai cu vitele se scoate sărăcia din casă ... veni vremea de însurătoare, și ca tot creștinul, își făcu și el rândul. Ce să vezi d-ta? O dată cu nevasta se strecură în casa lui și sărăcia. Ea găsise un tron vechi, urgisit într-un colț din bordeiul Neagului, la care nimeni nu lua aminte, și acolo, pe dânsul ... răschitoare goale, cocoșată și cucuiată, de seamăn pe lume nu mai avea. Când văzu el o așa nemetenie spurcată stând ca o cobe rea în casa lui și pe tronul lui, un șarpe rece îi trecu prin sân. El însă își ținu firea, și merse drept la ea, întrebândÂo: - Cine ... Cugetul că are să fie tată, vorba că trebuie să aibă ce pune în locul Sărăciei, îi mută gândul. El voia să gonească Sărăcia din casa lui, căci nu putea mistui înfruntarea ce i-o făcuse ea, și apoi nu se îndura să-și lase odrasla pe mâinile cele blestemate ale ... voinic ca tată-său. Acum ce să facă el? Parale n-avea, de moară nicicât să orbească un șoarece, ceva țoale, ori vrun dichis în casa lui, tufă! Nimic, dară nimic n-avea de ce prinde ochiul la el. Cum s-o scoață la căpătâi? Ar fi voit și el, de ... Ion Luca Caragiale - Nevoile obștii și așa numitele "Casa Noastră"... ... Ion Luca Caragiale - Nevoile obştii şi aşa numitele "Casa Noastră"... Nevoile obștii și așa numitele "Casa Noastră"... de Ion Luca Caragiale Scriitorul acestor rânduri își dă bine seama, că n'are dreptul a se amesteca în afacerile interne ale ... Ion Luca Caragiale - Sărbători mâhnite ... strălucitor, cu cât vrea să se învălue în severă modestie ! - Iartă-mă, gazdă bună, am zis, că 'ndrăznesc să'ntreb: a dumitale-i casa asta ? - A mea, domnule, din moși strămoși, de nu se mai ține minte când... - Să trăiești, s'o stăpânești ! că, drept să-ți ... și nu vreau să mă despart de ea !... în zidurile ei sunt atâtea și atâtea aduceri aminte de lupte grele și amare necazuri... Ei ! Domnule, casa asta are poveste veche și nu prea veselă... Temeliile ei sunt clădite din pământul de-aici plămădit cu sudori, cu lacrimi, cu sânge de-alor ... spus liniștit și măsurat următoarele: - Uite, om bun, care-i pricina mâhnirii mele... Ascultă... Eu, cum ți-am spus, stăpânesc din străvechi locul meu și casa mea, asta care o vezi. Dar n'am fost niciodată liniștită; am avut și am încă niște potrivnici puternici, care-mi tot tăgăduesc dreptul meu ... eu, Dumnezeu mi-e martor, nici o clipă n'am dorit a încălca dreptul cuiva; numai atâta am vrut, să fiu lăsată în casa mea a munci, a-mi lumina mintea și a-mi ridica sufletul, ca să arăt ce ajutor aș putea ... Ion Creangă - Soacra cu trei nurori ... Era odată o babă, care avea trei feciori nalți ca niște brazi și tari de virtute, dar slabi de minte. O răzeșie destul de mare, casa bătrânească cu toată pojijia ei, o vie cu livadă frumoasă, vite și multe păsări alcătuiau gospodăria babei. Pe lângă acestea mai avea strânse și părăluțe ... de-a stânga celei bătrânești. Dar tot atunci luă hotărâre nestrămutată a ținea feciorii și viitoarele nurori pe lângă sine — în casa bătrânească — și a nu orândui nimic pentru împărțeală până aproape de moartea sa. Așa făcu; și-i râdea inima babei de bucurie ... Și bărbatu-meu — Dumnezeu să mi-l ierte! — nu s-a putut plânge că l-am înșelat sau i-am risipit casa; ... deși câteodată erau bănuiele... și mă probozea... dar acum s-au trecut toate!" Tustrei feciorii babei umblau în cărăușie și câștigau mulți bani. Celui mai ... pentru o nevastă tânără ca tine... Lapte, brânză, unt și ouă de-am putea sclipui să ducem în târg ca să facem ceva parale; căci casa s-a mai îngreuiat cu un mâncău și eu nu vreau să-mi pierd comândul. Apoi, când înseră, baba se culcă în pat Ion Luca Caragiale - Proces-verbal ... se mute domnișoara Lucreția Ionescu și cu mătușa sa d-na Anica Ionescu, iar acestea au început să râdă spunând că parol, dumneavoastră ați luat casa! iar la întrebarea domnișoarii Matildii Popescu că de ce râde, vechile chiriașe au răspuns că dânsele o au casa până la sf. Gheorghe, atunci a început nouele chiriașe să râdă, iar la întrebarea d-șoarii Lucreții Ionescu că de ce râde nouile ... a amenințat cu dare afară din casă pe d-șoara Lucreția Ionescu și pe mătușa sa d-na Anica Ionescu, căci nu le mai dă casa, neplătind regulat chiria și având chiar pe trecut o datorie de 22 de lei și soba stricată, d-na Anica Ionescu exesperată a strigat ... e de la chirie și soba nu era așa, pe câtă vreme d-șoara Matilda Popescu a dis că dacă se știe cu casa încurcată pentru ce face escrocherie și o mai dă și la alții! iar propietarul i-a raspuns că cu dumneata nici nu vorbesc ... care propietarul se-nvoiește, iar d-șoara Matilda dice că sametegal ori la No. 13 bis, ori la 13 simplu, căci a luat ... Dimitrie Anghel - Mihail Kogălniceanu (Anghel) ... tiparului ți le pune sub ochi. Și încet, încet, ridicîndu-mi privirile de pe foile prăfuite, l-am revăzut așa cum l-am cunoscut în casa noastră. Omul de toate zilele, glumeț și iubitor de copii, a reapărut cu ochelarii lui măritori, sub sprîncenele stufoase, cu tufele de păr ... cuțitul ținute războinic în mîinile mici gata parcă de apărare, vorbind și mîncînd ca un Gargantua, așa mi-l arată mai bine mintea. Și în casa noastră, într-o ramă de aur a stat pînă tîrziu un portret, pe care tata, în admirația lui, îl aninase la locul de ... față de fruntea aceea boltită, în care sălășluiseră atîtea gînduri mari. Ani de zile stătuse neclintit acolo, și marelui om îi era drag intrînd în casa prietenului să-și contemple imaginea fidelă. Spre portret căutau mai întîi ochii lui cercetători intrînd în casă, și chipul i se lumina de o bucurie ... George Coșbuc - Legenda trandafirilor ... cu nădejdea scrisă-n față Ea pleacă, și din sat în sat Prin toate casele-a-ntrebat. Și a găsit în casa ceea Că p-un fiu mort plângea femeia, Și-ntr-altă casă plini de dor Copiii plâng pe mama lor, Și un bărbat în casa ... George Topîrceanu - În jurul unui divorț George Topîrceanu - În jurul unui divorţ În jurul unui divorț de George Topîrceanu 1911 Mișu St. Popescu vrea să divorțeze. Lung prilej de vorbe și de ipoteze ! Unii spun că Mișu singur e de vină, Că la ei în casă n-a fost zi senină. Că nu poate nimeni să-i mai intre-n voie Și-a avut norocul de-a găsit pe Zoe, Care-i rabdă toate de când l-a luat. Că desigur alta nu l-ar fi răbdat Nici măcar o lună, însă biata fată Este bunătatea personificată ! Că-nainte Zoe până nu-l luase A respins partide mult mai serioase: Jorj Athanasiu, cînd era flăcău... Goldman de la Credit... Guță Popândău, Angrosist de vinuri, — o partidă rară Și cu care Mișu nici nu se compară — Toți cu situații și destul de "bine", Refuzați de dânsa, ca să ia... pe cine ! Că săraca Zoe când l-a cunoscut Era fără slujbă și dator vândut. Că de-atunci încoace ea zadarnic speră, Că el n-are-n casă nici o manieră, Nu respectă seara orele de masă, Rareori cu leafa nimerește-acasă, Frecventează ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CASĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 147 pentru CASĂ. CASÁ , casez , vb . I . Tranz . 1. A anula ( în întregime sau parțial ) o hotărâre judecătorească în urma admiterii recursului . 2. A efectua totalitatea operațiilor privind scoaterea definitivă din folosință și din inventar a unui mijloc fix a cărui folosire , reparare sau modernizare nu mai sunt economice ; a lichida . 3. ( Rar ) A CASÁȚIE s . f . Organ judecătoresc suprem , care are dreptul , în unele state , să caseze o sentință pronunțată de organele judecătorești de grad CASÁTĂ , casate , s . f . Specialitate de cofetărie formată din diverse feluri de înghețată , dispuse în ÎN prep . 1. ( Indică interiorul spațiului unde are loc o acțiune , unde se află ceva , spre care are loc o mișcare ) Intră în casă . 2. ( Indică timpul în care se petrece o acțiune ) În iunie se culeg cireșele . 3. ( Indică o cauză ) Din pricina . . . ; în urma . . . Pomul se clătina în vânt . Ochii - i ard în friguri . 4. ( Indică scopul ) Se duce în pețit . 5. ( Indică instrumentul , relația ) S - au înțeles în scris . 6. ( Indică o comparație ) În formă de . . . , ca . . . Fumul se ridică în spirală . 7. Conform cu , potrivit cu . . . Fiecare în legea lui . 8. ( Introduce un complement indirect ) Adâncit în gânduri . Casă transformată în AGENTÚRĂ , agenturi , s . f . 1. Casă de afaceri , în țările capitaliste , condusă de un agent ( 1 ) ; totalitatea afacerilor efectuate de o astfel de casă ; agenție . 2. Grupare aflată în slujba intereselor unui stat străin sau a unor cercuri financiare ori politice străine , care înteprinde acțiuni de spionaj și urmărește subordonarea economico - politică a statului în care CĂSEÁN , căseni , s . m . ( Pop . ) Fiecare dintre persoanele care locuiesc împreună într - o casă , fiind legate între ele prin interese comune ( de familie ) . - Casă ^1 + suf . - CĂSOÁIE , căsoaie , s . f . 1. Augmentativ al lui casă ^1 ( 1 ) . 2. Cămară în care se țin , la țară , lucruri de gospodărie . 3. Element de construcție în formă de cutie ( fără funduri sau cu un singur fund ) , confecționat din grinzi de lemn sau de beton prefabricat , care se umple cu piatră , cu pământ etc . și care se așază în albie sau pe malul unei ape în scopul executării unui baraj , a unui dig etc . [ Var . : căsói s . n . ] - Casă + suf . - CĂSÚȚĂ , căsuțe , s . f . 1. Diminutiv al lui casă ^1 ( 1 ) ; căscioară , căsișoară , căsulie . 2. Compartiment dintr - o cutie de litere tipografice , în care se păstrează un singur fel de literă . 3. ( La pl . ) Spațiile dintre dinții spatei , prin care trec firele de urzeală la războaiele de țesut - Casă ^1 + suf . - ... CASÁRE , casări , s . f . Acțiunea de a casa și rezultatul ei . - V. casa CÁSNIC , - Ă , casnici , - ce , adj . , s . m . și f . I. Adj . 1. Care ține de casă ^1 , de gospodărie . 2. Care își petrece timpul liber acasă , în familie . II. 1. S . f . Femeie care se ocupă numai cu gospodăria ; gospodină . 2. S . m . ( Rar ) Căsean . - Casă ^1 + suf . - Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||