Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru POARTA

 Rezultatele 41 - 50 din aproximativ 54 pentru POARTA.

PORȚIONA

PORȚIONÁ , porționez , vb . I . Tranz . A împărți ( un aliment ) în porții . [ Pr . : - ți -

 

PORTAR

... cu alte treburi de protocol , administrative etc . ) . 3. Sportiv dintr - o echipă care apără spațiul porții proprii spre a evita primirea de goluri . - Poartă

 

PRAG

... toc de ușă sau a unei porți , puțin mai ridicată de la pământ , peste care se trece la intrare și ieșire . 2. Ușă , poartă ; p . ext . casă , locuință ; cămin , familie . 3. Fig . Început al unei situații noi , limită care desparte două situații , perioade etc . diferite . În pragul verii . 4 ...

 

PROPILEE

PROPILÉE s . f . pl . Intrare monumentală a unui templu sau a unui palat din antichitate , formată din mai multe încăperi și porți legate între ele cu porticuri și cu scări ; spec . vestibulul Acropolei din Atena . [ Pr . : - le -

 

RĂTEZ

RĂTÉZ , răteze , s . n . Închizătoare primitivă de lemn sau de oțel în formă de limbă , pentru uși , porți sau ferestre ; zăvor . [ Var . : răteáză s .

 

RAGEAL

RAGEÁL , rageli , s . m . ( Turcism înv . ) Ministru sau mare demnitar al Porții

 

ROZĂ

RÓZĂ , roze , s . f . 1. Trandafir . 2. Șlefuire specială care se dă diamantului . 3. Fereastră circulară mare , cu vitralii , așezată pe fațada catedralelor gotice , deasupra porții de

 

SAIGIU

SAIGÍU , saigii , s . m . Slujbaș al Porții Otomane care strângea în țările românești darea plătită în oi ; p . ext . slujbaș al stăpânirii care număra oile în acest scop . [ Pr . : sa - i - . - Var . : ( înv . ) saegíu s .

 

SALAHOR

SALAHÓR , salahori , s . m . Muncitor necalificat , plătit cu ziua , care lucrează mai ales la construcții de case , de șosele etc . , ( în trecut ) țăran scutit de dări , pus de domnie la dispoziția Porții Otomane pentru repararea cetăților turcești , întreținerea drumurilor și pentru alte munci grele . [ Var . : ( pop . ) salaór s .

 

SANGEAC

SANGEÁC , sangeacuri , ( 1 , 2 ) s . n . , sangeaci , ( 3 ) s . m . ( Înv . ) 1. S . n . Steag turcesc de culoare verde ; ( în special ) steag cu semiluna în vârful lăncii , trimis de Poarta Otomană noului domn ales în țările românești . 2. S . n . Diviziune teritorială în Imperiul Otoman , subîmpărțire a unui pașalâc . 3. S . m . Guvernator al unui sangeac ( 2 ) . [ Var . : sângeác s .

 

STREȘINI

STREȘINÍ , streșinesc , vb . IV . Tranz . ( Rar ) A face streașină ( la garduri , la

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>