|
|
||
Vezi și:CART,
RUMB
... Mai multe din DEX...
ROZĂ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. RÓZĂ, roze, s.f. 1. Trandafir. * Expr. A sta pe roze = a se găsi într-o situație favorabilă. ** Roza fisurilor = reprezentare grafică pentru determinarea direcțiilor principale pe care le urmează fisurile de separație într-un masiv de roci. Roza vânturilor = a) reprezentare grafică a regimului vânturilor într-un anumit punct sau într-o anumită zonă de pe un teritoriu; b) reprezentare grafică, în formă de stea, a direcțiilor punctelor cardinale, folosită în cutia unei busole pentru a repera direcția către care se îndreaptă acul magnetic al busolei. 2. Șlefuire specială care se dă diamantului. 3. Fereastră circulară mare, cu vitralii, așezată pe fațada catedralelor gotice, deasupra porții de intrare. - Din fr. rose, it., lat. rosa, germ. Rose.Sursa : DEX '98 RÓZĂ s. v. rozetă.Sursa : sinonime RÓZĂ s. v. trandafir.Sursa : sinonime róză s. f., g.-d. art rózei; pl. rózeSursa : ortografic RÓZ//Ă \~e f. 1) Arbust decorativ cu tulpina înaltă, ramificată și spinoasă, cultivat pentru florile lui viu colorate și plăcut mirositoare, folosită și în industria parfumurilor; trandafir. * A sta pe \~e a o duce foarte bine. 2) Floare a acestui arbust. * \~a-vânturilor a) pre-zentare grafică în formă de stea a direcției punctelor cardinale, folosită la busole; b) dia-gramă care fixează direcția și viteza vântului în raport cu punctele cardinale. 3) Formă pe care o capătă diamantul ca rezultat al unei șlefuiri speciale. /Sursa : NODEX RÓZĂ s.f. 1. Trandafir. ** A sta pe roze = a se găsi într-o situație favorabilă. ** Roza vânturilor = desen în formă de cerc, reprezentând direcțiile punctelor cardinale și gradațiile lor intermediare. 2. (Herald.) Stilizare a florii de măcieș cu cinci petale în jurul unui bumb central (stigmatul) și, de regulă, cinci sepale ascuțite între petale. 3. Gen special de șlefuire care se dă diamantului. 4. Rozetă (3), rozasă. [< fr. rose, it. rosa].Sursa : neologisme RÓZĂ s. f. 1. trandafir. o a sta pe ? = a se găsi într-o situație favorabilă. o ă vânturilor = cerc, cu direcțiile punctelor cardinale și gradațiile lor intermediare. 2. (herald.) stilizarea florii de măceș cu cinci petale în jurul unui bumb central (stigmat) și cinci sepale ascuțite între petale. 3. gen special de șlefuire care se dă diamantului. (< fr. rose, lat., it. rosa, germ. Rose)Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru ROZĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 133 pentru ROZĂ. Alexandru Macedonski - Rondelul rozelor de august Alexandru Macedonski - Rondelul rozelor de august Rondelul rozelor de august de Alexandru Macedonski Mai sunt încă roze — mai sunt, Și tot parfumate și ele Așa cum au fost și acele Când ceru-l credeam pe pământ. Pe-atunci eram falnic avânt... Priveam, dintre oameni, spre stele; -- Mai sunt încă roze — mai sunt, Și tot parfumate și ele. Zadarnic al vieții cuvânt A stins bucuriile mele, Mereu când zâmbesc uit, și cânt, În ciuda cercărilor grele, Mai sunt încă roze, — mai Alexandru Macedonski - Rondelul rozelor ce mor Alexandru Macedonski - Rondelul rozelor ce mor Rondelul rozelor ce mor de Alexandru Macedonski E vremea rozelor ce mor, Mor în grădini, și mor și-n mine -- Ș-au fost atât de viață pline, Și azi se sting așa ușor. În tot, se simte un fior. O jale e în orișicine. E vremea rozelor ce mor -- Mor în grădini, și mor și-n mine. Pe sub amurgu-ntristător, Curg vălmășaguri de suspine, Și-n marea noapte care vine Duioase-și pleacă fruntea lor... -- E vremea rozelor ce Alexandru Macedonski - Rondelul rozelor de azi și de ieri Alexandru Macedonski - Rondelul rozelor de azi şi de ieri Rondelul rozelor de azi și de ieri de Alexandru Macedonski Umbrit de rozele ce-au fost, Visând sub rozele de-acum, Aș vrea obștescul adăpost Să-mi fie la un colț de drum. Știu al vieții mele rost Simțirea din al lor parfum, Umbrit de rozele ce-au fost, Visând sub rozele de-acum. Oricui va spune pe de rost Că nu-mi vrui soarta nicidecum Născut în ceasul cel mai prost;... Dar am trăit, nu prea știu cum, Umbrit de rozele ce-au Alexandru Macedonski - Rondelul rozei ce înflorește ... Alexandru Macedonski - Rondelul rozei ce înfloreşte Rondelul rozei ce înflorește de Alexandru Macedonski O roză-nflorește, suavă... Ca nor risipit e necazul. Puternic mă poartă extazul Spre-o naltă și tainică slavă. Nu-mi pasă de-a vieții ... acum pe răgazul, Să-mi fac din ursită o sclavă, Și nu mai e viața grozavă, Deși mi-a brăzdat tot obrazul O roză Alexandru Macedonski - Rondelul rozelor din Cișmegi Alexandru Macedonski - Rondelul rozelor din Cişmegi Rondelul rozelor din Cișmegi de Alexandru Macedonski De flăcări, de aur, pembe, argintate, Nebună orgie de roze oriunde, De bolți agățate, pe ziduri urcate, Și printre frunzișuri de pomi ce le-ascunde. Pe ritmuri persane în strofe-așezate, Melodic, coloarea, coloarei răspunde... -- De flăcări, de aur, pembe, argintate, Nebună orgie de roze oriunde. Un neamț a fost magul grădinii uitate. Răpit fu de visul cu tainice unde, Și dându-le viață ce-n suflet pătrunde, Lăsatu-le-a-n urmă, în roze-nchegate, De flăcări, de aur, pembe, Ștefan Octavian Iosif - Rozele Ştefan Octavian Iosif - Rozele Rozele de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție De ziua numelui, în dar, Primise roze Anișoara... Le-a strîns frumos într-un pahar, Dar rozele muriră seara... Le cercetează tremurînd, Nedumerită, mititica, De ce s-au stins așa curînd? Nu le făcuse doar nimica... Și gîndul ei nevinovat Se-ntunecă de-atîta jale Cînd vede cum s-a spulberat Podoaba mîndrelor petale... Acum, cu drag, le-adună iar. O, de-ar putea, le-ar da ființă ! Dar izbucnește-n plîns amar Văzînd că e cu neputință... Sărman copil neștiutor Ce plîngi sărmana ta comoară, Asemeni rozelor ce mor, Tot ce ni-e drag e dat să Alexandru Macedonski - Valțul rozelor Alexandru Macedonski - Valţul rozelor Valțul rozelor de Alexandru Macedonski Pe verdea margine de șanț Creștea măceșul singuratic, Dar vântul serii nebunatic Pofti-ntr-o zi pe flori la danț. Întâi pătrunse printre foi, Și le vorbi cu voce lină, De dorul lui le spuse-apoi, Și suspină — cum se suspină... Și suspină — cum se suspină... Albeața lor de trandafiri, Zâmbind prin roua primăverii, La mângâierile-adierii A tresărit cu dulci simțiri. Păreau năluci de carnaval Cum se mișcau catifelate, Gătite toate-n rochi de bal, De vântul serii sărutate, De vântul serii sărutate. Scăldate-n razele de sus, Muiate în argintul lunii, S-au dat în brațele minciunii, Și rând pe rând în vânt s-au dus. Iar vântul tainic le șoptea, Luându-le pe fiecare, Ș-un valț nebun le învârtea, Un valț — din ce în ce mai tare, Un valț — din ce în ce mai Dimitrie Anghel - Paharul fermecat ... Visam privind în fundul paharului cu ceai Și-n sticla străvezie, ca-ntr-o metempsichoză, Eu m-am văzut pe gînduri ținînd în mînă-o roză, Subt un portic de aur cu bolta de email. Ca un turban albastru pe cerul roz de mai, Pe-un cer mai roz ca roza ... spre mine în tropote de cai Ca să dispari pe urmă cu roza mea de mai, Cu cea mai de pe urmă și mai frumoasă roză Constantin Negruzzi - Floarea, Florărița româncă Constantin Negruzzi - Floarea, Florăriţa româncă Floarea, Florărița româncă de Constantin Negruzzi Româncă copiliță, nu-ți e destul podoaba Ce-ți dărui natura atât de-mbelșugat? La ce-ți slujește salba și scumpele mărgele Ce-mpregiurâ cu fală frumosul tău grumaz? L-a lumei obiceiuri voiești a te supune Prin lucea minciunoasă deșartelor gătiri; Nu știi că-mprumutata podoabă nu-i plăcută. Nici este ca lumina ce varsă ochii tăi? Tu duci la târg a verei frumoasele dulci poame, Și flori mirositoare. Eu când văd al tău trup Ca bradul de subțire, atunce cred poveste! Că poamele și roza surori cu tine sunt. Al tău păr este negru și-ntunecos ca ceasul Când intră-n inimi fragezi păcatul fioros; Pe buze-ți stă garofa. — Spune, frumoasă, oare Gurița ta nu este făcută din garofi? Ai tăi obrazi sunt rumeni ca roza-mbobocită; Ferbinte ca un soare e rumenul tău ochi; Dinții tăi precum perle; precum sunt două persici E peptul tău cel fraged și sânul fecioresc. O, jună copiliță! Nu aibi nici o sfială, — Îți spun cu-ncredințare, căci și eu florist sunt Producturile verei tu poți la târg aduce, De vreme ... ... vrînd una să-și culeagă — Ce albă și frumoasă e blonda lui amantă — Și brațul lui tresare, simțind cît-îi de dragă. O roză, ah, o roză cit de ușor se frînge. Dar cînd să frîngă roza, învoaltele-i petale, Lucind o clipă-n umbră ca niște stropi de sînge, Căzură deodată ... ... pe frunte, Am plete rari și cărunte? Ca părul tău alb de ninsori, Nu-i alb nici un crin între flori. Sunt crin eu, tu roză de vară Și flori când așezi tu-n pahară, Ce flori au un farmec mai plin Ca roza lipită de crin? IV Am scris vecinei ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ROZĂRezultatele 1 - 2 din aproximativ 2 pentru ROZĂ. CART ^2 , carturi , s . n . Automobil de curse mic , cu caroseria și partea mecanică simplificate și viteza redusă ; automobil de acest tip folosit de copii în unele jocuri sportive . [ Scris și : kart ] CART ^1 , carturi , s . n . 1. Serviciu de patru ore , executat permanent , pe schimburi , pe bordul unei nave , de membrii echipajului . 2. A 32 - a parte din roza vânturilor , adică 11� RUMB , rumburi , s . n . 1. Gură de aerisire a magaziilor unui șlep , situată pe punte . 2. Unitate de măsură pentru unghiuri , folosită la roza vânturilor , egală cu a 32 - a parte dintr - un |
||