Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru P
Rezultatele 401 - 410 din aproximativ 2789 pentru P.
PĂLĂRIOÁRĂ , pălărioare , s . f . Diminutiv al lui pălărie ; pălăriuță [ Pr . : - ri - oa - ] - Pălărie + suf . -
PĂLĂRIÚȚĂ , pălăriuțe , s . f . Pălărioară . [ Pr . : - ri - u - ] - Pălărie + suf . -
PĂLĂVRĂGEÁLĂ , pălăvrăgeli , s . f . Faptul de a pălăvrăgi ; vorbărie , trăncăneală , flecăreală , pălăvrăgit . [ Var . : palavrageálă s . f . ] - Pălăvrăgi + suf . -
PĂLĂVRĂGÍ , pălăvrăgesc , vb . IV . Intranz . A spune lucruri fără importanță , a vorbi mult și fără rost ; a flecări , a trăncăni . [ Var . : palavragí vb .
PĂLĂVRĂGÍT s . n . ( Rar ) Pălăvrăgeală . - V.
PĂLINCÚȚĂ s . f . ( Reg . ) Diminutiv al lui palincă . [ Var . : palincúță s . f . ] - Palincă + suf . -
PĂLMÍȚĂ , pălmițe , s . f . Pălmuță . - Palmă + suf . -
PĂLMÚȚĂ , pălmuțe , s . f . Diminutiv al lui palmă ^1 ( 1 ) ; pălmiță . - Palmă + suf . -
PĂMÂNȚÉL s . n . 1. Diminutiv al lui pământ . 2. Argilă colorată folosită în pictură sau la zugrăveli ; lutișor . 3. ( Geol . ) Diatomit ; kiselgur . - Pământ + suf . -
PĂMÂNTEÁNCĂ , pământence , s . f . Femeie născută în țara în care locuiește ; băștinașă , autohtonă . - Pământean + suf . -
PĂMÂNZÁLCĂ , pămânzălci , s . f . ( Reg . ) Bucată de piele sau de pânză groasă cu care se strânge la mijloc caierul pus în furcă . - Et .