Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SUPRAFAȚĂ

 Rezultatele 431 - 440 din aproximativ 560 pentru SUPRAFAȚĂ.

PUȚ

... până la nivelul unui strat de apă și care servește la alimentarea cu apă potabilă ; fântână . 2. Săpătură într - o mină care leagă zăcământul cu suprafața

 

PUF

PUF ^3 , pufuri , s . n . Scaun scund , fără spătar , de formă cilindrică , capitonat sau făcut din material plastic umplut cu aer . PUF ^2 , ( 5 ) pufuri , s . n . 1. ( De obicei cu sens colectiv ) Pene mici , moi și fine , care constituie primul penaj al puilor sau care acoperă corpul unor păsări pe burtă și sub aripi , servind pentru umplerea pernelor , a plăpumilor etc . 2. ( Cu sens colectiv ) Peri fini și moi care cresc pe obraz ; început de barbă sau de mustață . 3. ( Cu sens colectiv ) Părul mărunt , moale și mătăsos din blana unor animale . 4. ( Cu sens colectiv ) Perii mici și fini ai unor fructe , semințe etc . 5. Obiect de toaletă care servește la pudrat , făcut din puf ^2 ( 1 ) sau din alt material pufos . 6. ( Adjectival , în compusul ) Bumbac - puf = bumbac brut obținut la cules . 7. ( Spec . ) Minge de badmington . PUF ^1 interj . Cuvânt care redă zgomotul produs de eliminarea bruscă și cu intermitențe a aerului ( pe nări , pe gură ) , de lovirea în cădere a unui corp de o suprafață moale etc . -

 

PUNCTA

PUNCTÁ , punctez , vb . I . Tranz . 1. A face sau a forma puncte care ies în evidență pe un fond mai larg , de obicei de altă culoare ; a face să apară ceva ca niște puncte pe o suprafață . 2. ( Sport ) A însemna punctele fiecărei partide sau etape câștigate . 3. A asambla provizoriu două piese care urmează să fie sudate prin câteva puncte de sudură executate de - a lungul liniei de

 

PUPITRU

... PUPÍTRU , pupitre , s . n . Obiect de mobilă având suprafața în plan înclinat și pe care se pune ( la înălțimea vederii ) o carte , o partitură etc . ; ( în special ) bancă de școală cu fața înclinată ; p ...

 

RĂȚUȘCĂ

... de rață , boboc . 2. Joc de copii constând din aruncarea unei pietricele în apă în așa fel încât aceasta să facă mai multe sărituri la suprafața

 

RĂPĂI

RĂPĂÍ , r ? păi , vb . IV . Intranz . ( Despre ploaie , grindină etc . ; la pers . 3 ) A se izbi de o suprafață tare , producând zgomote dese , scurte și

 

RĂPĂIT

RĂPĂÍT^2 s . n . Faptul de a răpăi ; zgomotul ploii , al grindinii etc . care cade pe o suprafață tare . V. răpăi . RĂPĂÍT^1 adv . ( Rar ) Cu zgomote sacadate , scurte și dese . - V.

 

RĂSFIRAT

RĂSFIRÁT , - Ă , răsfirați , - te , adj . 1. ( Despre păr , barbă etc . ) Cu firele depărtate unele de altele ( fără să fie încâlcite ) ; rărit . 2. ( Despre părți care compun un întreg ) Depărtat unul de altul , așezat la distanță ; ( despre un întreg ) ale cărui elemente componente sunt depărtate unul de altul ; întins pe o suprafață mare . 3. Lipsit de consistență , împrăștiat , risipit ,

 

RĂSUCIRE

... f . 1. Acțiunea de a ( se ) răsuci și rezultatul ei ; răsuceală . 2. Defect al pieselor de cherestea produs la uscare , care face ca suprafața lor să devină elicoidală . 3. ( Bot . ; în sintagma ) Răsucirea frunzelor = boală virotică a cartofului , a tutunului și a pătlăgelelor ...

 

RĂZUI

... RĂZUÍ , răzuiesc , vb . IV . Tranz . 1. A îndepărta un strat subțire de pe suprafața unui lucru cu ajutorul unei unelte speciale . 2. A freca un corp de o unealtă sau cu o unealtă , pentru a obține ...

 

RĂZUIT

... RĂZUÍT , - Ă , răzuiți , - te , adj . ( Despre obiecte ) De pe suprafața

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>