Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DA !
Rezultatele 51 - 60 din aproximativ 2006 pentru DA !.
CANÓN , canoane , s . n . 1. Regulă , dogmă bisericească ; tipici . 2. Pedeapsă dată de biserică la călcarea unui canon ( 1 ) . 3. Nume dat cărților Vechiului și Noului Testament . 4. Regulă care face parte dintr - un ansamblu de procedee artistice specifice unei epoci ; p . ext . regulă rigidă , formalistă . 5. Compoziție muzicală în care două sau mai multe voci , intrând succesiv , execută împreună aceeași melodie . 6. Literă de tipar , având corpul de 36 de puncte tipografice , cu care se tipăreau în trecut cărțile
CÁRTE , cărți , s . f . I. 1. Scriere cu un anumit subiect , tipărită și legată sau broșată în volum . 2. Fig . Cunoștințe de scriere și de citire ; învățătură , știință , cultură . Ai carte , ai parte . 3. Registru . II. 1. ( Urmat de determinări introduse prin prep . " de " ) Carnet cu date personale , care atestă sau conferă unei persoane anumite drepturi . Carte de membru . 2. Bucată de carton , cu însemnări scrise sau tipărite , căreia i se dau diferite întrebuințări : pentru corespondență ( carte poștală ) , ca permis de intrare la un concert , la o bibliotecă ( carte de intrare ) , indicând numele ( profesiunea , adresa etc . ) unei persoane ( carte de vizită ) etc . III. ( Înv . și pop . ) 1. Scrisoare . 2. Ordin scris , emis de o autoritate . 3. Act scris , document ;
CAUDILLO s . m . Nume dat dictatorilor din țările de limbi spaniolă ; persoană căreia i se dă acest nume . [ Pr . : ca - u - dí - lio ] - Cuv .
CEL , CEA , cei , cele , adj . dem . ( antepus ) , art . , adj . , pron . dem . I. Adj . dem . ( antepus ) ( Pop . ) ( Arată că ființa sau lucrul desemnate de substantivul pe care îl determină se află mai departe , în spațiu sau în timp , de vorbitor ) . Ia în brațe cea căldare . II. Art . , adj . 1. ( Precedă un adjectiv care determină un substantiv articulat sau un substantiv nume de persoană , nearticulat ) Fruntea ta cea lată . Ștefan cel Mare . 2. ( Precedă un numeral ordinal sau cardinal ) Cele trei fete . Cel de - al treilea copac . 3. ( Urmat de " mai " formează superlativul relativ ) Cel mai bun . 4. ( Substantivează adjectivul pe care îl precedă ) Cel bogat . III. Pron . dem . 1. ( Indică pe cineva sau ceva relativ depărtat , în spațiu sau timp , de vorbitor ) . Cel de dincolo . 2. Cel ce = care . [ Gen . - dat . sg . Celui , celei , gen . - dat . pl .
CÉLA , CÉEA , ceia , celea . pron . dem . , adj . dem . ( postpus ) . 1. Pron . dem . ( Pop . ) ( Indică o ființă sau un lucru mai depărtat , în spațiu sau în timp , de subiectul vorbitor ) Acela . 2. Adj . dem . ( postpus ) ( Pop . ) Acela . Omul cela . Femeia ceea . [ Gen . - dat . sg . celuia , celeia , gen . - dat . pl . celora ) Din acela , aceea ( cu afereza lui
CEST ^2 , CEÁSTĂ , cești , ceste , adj . dem . ( Înv . și reg . ) Acest . [ Gen . - dat . sg . cestui , cestei , gen . - dat . pl . cestor ] CEST ^1 , cesturi , s . n . Mănușă de piele , armată cu plumb și cu fier , de care se serveau atleții din antichitate în luptele
CÉSTA , CEÁSTA , ceștia , cestea , pron . dem . ( Înv . și reg . ) Acesta . [ Gen . - dat . sg . cestuia , cesteia , gen . - dat . pl .
CHIOR , CHIOÁRĂ , chiori , chioare , adj . 1. ( Adesea substantivat ) Care vede numai cu un ochi ; căruia îi lipsește un ochi . 2. ( Reg . ; adesea substantivat ) Orb . 3. ( Adesea substantivat ) Care nu vede bine . 4. ( Adesea substantivat ) Sașiu . 5. Fig . ( Despre surse de lumină ) Care dă o lumină slabă , insuficientă ; ( despre lumină ) slab . 6. ( În expr . ) Apă chioară = a ) nume dat în ironie unor alimente lichide sau unor băuturi alcoolice prea diluate ; b ) vorbe lipsite de conținut . A nu avea para chioară sau ( rar , substantivat ) a nu avea chioară în pungă = a nu avea nici un
... CINSTÍ , cinstesc , vb . IV . Tranz . 1. A respecta , a onora , a prețui pe cineva sau ceva ; a da cuiva cinstea cuvenită . 2. ( Pop . ) A face cuiva un dar , un cadou ; a da
CIOÁRĂ , ciori , s . f . 1. Nume dat mai multor specii de păsări din familia corbului , cu penajul negru sau cenușiu , cu cioc conic și puternic ( Corvus ) . 2. Epitet dat unui om brunet ,
CIORÓI , cioroi , s . m . 1. Bărbătușul ciorii . 2. Epitet dat unui om brunet , oacheș ; cioară . 3. Nume dat mai multor plante erbacee cu flori galbene dispuse în capitule și cu fructe achene ( Inula ) . - Cioară + suf . -