Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru REFLECTAT
Rezultatele 51 - 60 din aproximativ 65 pentru REFLECTAT.
RADÁR , radare , s . n . Aparat care emite unde electromagnetice și apoi le recepționează , după ce au fost reflectate de un obiect , folosit pentru a detecta și a localiza un obiect prin măsurarea timpului trecut între emisia și recepția
RADIÁ^2 , radiez , vb . I . Tranz . ( Jur . ) A șterge dintr - un registru , a scoate din evidență , a face operația de radiere . [ Pr . : di - a ] RADIÁ^1 , radiez , vb . I . 1. Intranz . și tranz . ( La pers . 3 ) A emite , a împrăștia raze de lumină , de căldură , unde sonore sau fascicule de particule radial , în toate direcțiile . 2. Intranz . Fig . A avea o înfățișare care reflectă fericire , bucurie etc . ; a fi vesel , surâzător , bine dispus , jovial . [ Pr . : - di -
RADIOASTRONOMÍE s . f . Studiul fenomenelor din univers cu ajutorul undelor radioelectrice emise de corpurile din spațiul cosmic și al undelor radioelectrice emise de pe Pământ și reflectate de aceste corpuri . [ Pr . : - di -
... REFLECTĂTÓR , - OÁRE , reflectători , - oare , adj . Care se referă la reflexie . - Reflecta
REFLÉX , - Ă , reflecși , - xe , adj . , s . n . I. Adj . ( Fiziol . ; despre acte sau mișcări ale organismului ) Produs în mod spontan , independent de voință . II. S . n . 1. Rază reflectată ; sclipire , strălucire , lucire . 2. Fig . Oglindire , reflectare a unei stări de lucruri sau a unei stări
RÉTRO adj . invar . ( Despre modă , muzică etc . ) Care reflectă o întoarcere în timp ( reluând sau imitând un stil mai
... REVERBÉR , reverbere , s . n . Oglindă metalică montată la o lampă , pentru a reflecta
SCOR , scoruri , s . n . Raportul dintre punctele înscrise și cele primite la o întrecere sportivă ; rezultat reflectat de acest
... a se lămuri , a pricepe . A lua seama ( sau seamă ) = a ) a se gândi , a reflecta adânc , a fi atent ; b ) a supraveghea ; c ) a observa ceva , a remarca ; d ) a înțelege ...
SFÉRĂ , sfere , s . f . 1. Suprafață constituită de locul geometric al punctelor din spațiu egal depărtate de un punct dat , numit centru ; corp geometric mărginit de o astfel de suprafață . 2. ( De obicei cu determinarea " cerească " ) Regiune cerească unde se găsesc și se mișcă aștrii ; boltă cerească . 3. Atmosferă . 4. Fig . Domeniul , limitele în cadrul cărora există , acționează sau se dezvoltă cineva sau ceva . Sferă de influență = întindere , spațiu , domeniu în cuprinsul căruia se exercită o influență a cuiva sau a ceva . 5. Element logic care reprezintă capacitatea de referință a noțiunii la ansamblul de indivizi ce posedă însușirile reflectate în conținutul
SPOT , spoturi , s . n . 1. ( Fiz . ) Urmă luminoasă lăsată pe o scară gradată sau pe un ecran de o rază de lumină reflectată pe oglinda unui instrument de măsură , care servește ca indicator . 2. Scurt anunț sau reclamă comercială prezentată la radio și