Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru VECHI
Rezultatele 51 - 60 din aproximativ 391 pentru VECHI.
BÁTE , bat , vb . III . I. 1. Tranz . și refl . A ( se ) lovi , a ( se ) izbi repetat și violent ( cu palma , cu pumnul , cu bățul , cu biciul etc . ) A bate peste obraji , peste gură , peste picioare . A bate la palmă , la tălpi , la spate . A bate în cap . 2. Tranz . A învinge un adversar într - un joc , la un concurs ( sportiv ) ; a birui un dușman în luptă , în război . 3. Tranz . A lovi , a izbi repetat ( cu un instrument potrivit ) un obiect , un material etc . în diverse scopuri . Gospodina bate covoarele . Bate fierul până - i cald . II. Intranz . 1. A izbi în ceva făcând zgomot ; a ciocăni ( la poartă , la ușă , la fereastră ) . Valurile bat de zidurile cetății . Cine bate oare la fereastra mea ? 2. A face o mișcare ( relativ regulată ) . 3. ( Despre arme de foc ) A trage , a trimite proiectilul până la o anumită distanță , până într - un anumit punct . O pușcă veche care nu mai bătea decât la 100 de pași . 4. A face aluzie critică la ceva . ...
... BECÉR , beceri , s . m . Vechi
BÍBLIE , biblii , s . f . Carte sacră a mozaismului și a creștinismului , alcătuită din Vechiul Testament și din Noul Testament , acesta din urmă fiind recunoscut numai de
BINÍȘ , binișuri , s . n . Haină boierească lungă de ceremonie , cu mânecile largi și despicate , strânsă pe bust și largă în poale , căptușită cu blană și devenită cu timpul îmbrăcăminte a vechilor lăutari . [ Var . : ( înv . și reg . ) beníș s .
BOÁRFĂ , boarfe , s . f . ( Fam . ) Îmbrăcăminte veche , uzată ,
BÓUR , bouri , s . m . 1. Taur sălbatic , care trăia odinioară și în țara noastră , socotit strămoșul direct al vitelor mari cornute ; bou sur ( Bos primigenius ) . 2. Vechea stemă a Moldovei , închipuind un cap de bour ( 1 ) . 3. ( Înv . ) Fier ( înroșit ) cu care se însemnau răufăcătorii , vitele , pietrele de hotar
... BOURRÉE s . n . 1. Vechi
BRETÓN^2 , - Ă , bretoni , - e , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . Persoană care face parte din populația de bază a peninsulei Bretagne ( Franța ) , descendentă a vechilor celți . 2. Adj . Care aparține bretonilor ^2 ( 1 ) , privitor la bretoni ^2 . 3. S . f . Limbă celtică vorbită de bretoni ^2 ( 1 ) . BRETÓN^1 , bretoane , s . n . Păr lăsat pe frunte și retezat în linie
BUCOÁVNĂ , bucoavne , s . f . ( Înv . ) Abecedar ( cu caractere chirilice ) ; p . gener . carte veche tipărită cu litere
BULEÁNDRĂ , bulendre , s . f . ( Pop . și fam . ) Haină veche , ruptă , ponosită ;
BULÚC , bulucuri , s . n . 1. Număr mare de oameni strânși la un loc ; droaie , gloată . 2. ( În vechea organizare a armatei din țările românești ) Unitate militară tactică formată din mercenari , care corespundea aproximativ efectivului unei companii ; bulucbășie ; p . ext . ceată de oameni