Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru EXTERIOR
Rezultatele 61 - 70 din aproximativ 208 pentru EXTERIOR.
DEGAJAMÉNT , degajamente , s . n . 1. Încăpere care servește ca spațiu de comunicație între încăperile unui apartament ori ale unei clădiri publice sau între interiorul unei clădiri și exteriorul ei . 2. Porțiune situată în fundul și pe marginile scenei , care servește pentru depozitarea decorurilor , recuzitei
DEGAJÁRE , degajări , s . f . 1. Acțiunea de a ( se ) degaja și rezultatul ei ; răspândire , exalare ; eliberare de o sarcină , de un obstacol . 2. Operație de îndepărtare a unei porțiuni de material de pe o piesă , de pe un teren etc . în vederea unei operații ulterioare . 3. ( Concr . ) Canelură circulară realizată prin așchiere la exteriorul sau în interiorul unei piese
DEPLANÁRE , deplanări , s . f . Curbare a unei secțiuni plane a unui corp elastic sub acțiunea sarcinilor exterioare . - Des ^1 - +
... Domeniu multidisciplinar interesat de ansamblul factorilor ( social - economici , funcționali , tehnici , ergonomici , estetici etc . ) care contribuie la aspectul și calitatea produsului de mare serie . 2. Aspect exterior
DIPÓL , dipoli , s . m . 1. Circuit electric sau rețea electrică prevăzută cu două borne de acces pentru conectarea la o rețea exterioară . 2. ( În sintagma ) Dipol electric = a ) sistem de două sarcini electrice apropiate , egale și de semn contrar ; b ) antenă de telecomunicații formată din două conductoare dispuse și alimentate
... moartea cuiva sau de o mare nenorocire colectivă ; atitudine plină de tristețe a celui căruia i - a murit cineva . 2. Semn exterior
... DOM , domuri , s . n . 1. Catedrală impunătoare , biserică principală în unele orașe italiene , germane etc . ; p . ext . clădire monumentală ; p . restr . acoperiș care îmbracă la exterior o cupolă a unei clădiri monumentale . 2. Recipient de oțel montat la partea superioară a corpului unei căldări orizontale de aburi ...
EFÓRT , eforturi , s . n . 1. Încordare voluntară a puterilor fizice sau psihice ale organismului în vederea realizării unui randament superior celui obișnuit ; strădanie , străduință . 2. ( Fiz . ) Rezultantă a forțelor interioare dintr - o secțiune a unui corp deformabil , cauzată de solicitări exterioare , de căldură
ELASTOMECÁNICĂ s . f . Parte a mecanicii corpurilor solide , deformabile , care se ocupă cu studiul eforturilor și deformațiilor în corpurile elastice sub acțiunea forțelor
ELEVÁȚIE , elevații , s . f . 1. Reprezentare grafică , la o scară dată , a fețelor exterioare ale unei construcții , mașini etc . 2. Parte a unui zid , a unei pile sau a unei culee de pod situată deasupra terenului . 3. Fig . Însușirea de a fi
ENCHIMÓZĂ , enchimoze , s . f . Răspândire de sânge în vasele de la suprafața pielii , fără să fi fost provocată de o lovitură