Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru JUDECAT

 Rezultatele 61 - 70 din aproximativ 135 pentru JUDECAT.

EXTRĂDARE

EXTRĂDÁRE , extrădări , s . f . Acțiunea de a extrăda și rezultatul ei ; predare de către un stat altui stat a unui infractor care se găsește pe teritoriul său , spre a fi judecat sau spre a - și executa pedeapsa . - V.

 

EXTRAVAGANȚĂ

EXTRAVAGÁNȚĂ , extravaganțe , s . f . Purtare , ținută , atitudine ieșite din comun ; faptă lipsită de judecată ; excentricitate , ciudățenie ,

 

FOR

FOR , foruri , ( 2 ) s . n . 1. Piață publică în Roma antică , unde era concentrată viața social - politică , religioasă și economică a orașului și unde se judecau procesele . 2. Autoritate , instanță , organ de stat . 3. ( În sintagma ) For interior =

 

IMUNITATE

... toxici ai acestora . 2. ( În societatea medievală ) Privilegiu acordat sau recunoscut la cerere , printr - un act al monarhului , stăpânilor de pământ de a judeca , de a strânge impozite , de a ridica la oaste etc . pe domeniile lor , fără amestecul reprezentanților puterii centrale . 3. Ansamblu de ...

 

INCHIZIȚIE

... INCHIZÍȚIE s . f . Instituție a Bisericii catolice care judeca

 

INCONȘTIENT

INCONȘTIÉNT , - Ă , inconștienți , - te , adj . , s . n . I. Adj . 1. Care nu este conștient , care nu știe ce face , care și - a pierdut cunoștința ( ca urmare a unei stări patologice ) . 2. ( Adesea adverbial ) Care nu are o atitudine conștientă față de realitatea înconjurătoare ; fără minte , fără judecată . II. S . n . Activitate psihică a omului de care el nu - și dă seama , totalitate a fenomenelor psihice care scapă conștiinței . [ Pr . : - ști -

 

INDEPENDENȚĂ

INDEPENDÉNȚĂ s . f . 1. Situație a unui stat sau a unui popor care se bucură de suveranitate națională ; stare de neatârnare și drept de a rezolva liber ( cu respectarea drepturilor altor state și a principiilor dreptului internațional ) problemele sale interne și externe , fără amestec din afară ; autonomie . 2. Situație a unei persoane care judecă lucrurile și acționează în mod independent , neinfluențată de

 

INTIMA

INTIMÁ , intimez , vb . I . Tranz . ( Jur . ) 1. A notifica , a face cunoscut , a pune în vedere . 2. A chema în judecată , a cita în fața unei instanțe

 

IRAȚIONAL

IRAȚIONÁL , - Ă , iraționali , - e , adj . 1. Care nu se conduce după gândirea logică , care nu e rațional , care este fără judecată , nerațional ; contrar rațiunii . 2. ( Mat . ; în sintagmele ) Număr irațional = număr real care nu se poate reprezenta printr - un raport între două numere întregi . Ecuație ( sau expresie etc . ) irațională = ecuație ( sau expresie etc . ) care conține atât puterile întregi , cât și puterile fracționare ale elementelor ei . [ Pr . : - ți -

 

JUDE

JÚDE , juzi , s . m . 1. ( În vechea organizare a țărilor românești ) Demnitar cu atribuții judecătorești și administrative ; stăpân de rumâni . 2. ( În vechea organizare a Țării Românești ) Țăran devenit liber după răscumpararea din rumânie . 3. Cârmuitor și judecător al mai multor sălașe de țigani . 4. ( Înv . ) Judecător ( 1 ) . 5. ( Reg . ; ieșit din uz ) Primar . [ Var . : ( 2 ) júdec , pl . judeci , s .

 

JUDEȚ

JUDÉȚ , județi , ( I , 1 , 2 ) s . m . , județe , ( I , 3 , 4 , II ) s . n . I. 1. S . m . ( În vechea organizare a Țării Românești ) Denumire dată cârmuitorului unui oraș ; primar . 2. S . m . ( Învechit și regional ) Judecător ( 1 ) . 3. S . n . Judecată ( 3 ) . 4. S . n . ( Înv . ; în religia creștină ) Judecata de apoi . II. S . n . 1. ( În vechea organizare a Țării Românești ) Împărțire administrativ - teritorială , corespunzătoare ținutului în Moldova . 2. Unitate administrativ - teritorială , în România , în componența căreia intră mai multe orașe și

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>