Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ULTIMI
Rezultatele 61 - 70 din aproximativ 73 pentru ULTIMI.
SABÁT , sabaturi , s . n . 1. Ziua de sâmbătă la mozaici și la unii sectanți creștini , reprezentând ultima zi a săptămânii , considerată zi de sărbătoare . 2. Adunare de vrăjitoare care , după credințele evului mediu , avea loc sâmbăta , la miezul nopții , într - un loc
SÁFIC , - Ă , safice , adj . Vers safic ( În sintagmele ) = vers endecasilabic cu cinci picioare , folosit în vechea lirică greacă și latină . Strofă safică = strofă compusă din patru versuri , primele trei safice , iar ultimul
SARMAȚIÁN , - Ă , sarmațieni , - e , s . n . , adj . 1. S . n . Ultimul etaj al miocenului din sud - estul Europei , reprezentat în țara noastră prin straturi de nisipuri și de argile ( de care sunt legate cele mai multe zăcăminte de gaze naturale ) . 2. Adj . Care aparține sarmalțianului ( 1 ) , privitor la sarmațian . [ Pr . : - ți -
SEMILÚNĂ , semiluni , s . f . 1. Parte a discului Lunii , în formă de semicerc , luminată de Soare în timpul uneia dintre fazele astrului ; Luna privită în faza primului și a ultimului pătrar . 2. Semn simbolic al islamismului reprezentând forma pe care o are Luna în faza primului
SPRINT , sprinturi , s . n . Mărire a vitezei de către un concurent ( de obicei în ultima fază a parcursului ) la unele întreceri
... supremi , - e , adj . Care există în cel mai înalt grad , care este cel mai bun , cel mai mare ; mai presus de toate ; p . ext . extrem , ultim
TELSÓN , telsoane , s . n . 1. Ultimul segment abdominal la raci , care formează , împreună cu apendicele segmentului anterior , înotătoarea codală . 2. Segmentul terminal al cozii scorpionilor , care poartă acul
TÉRMINUS s . n . invar . Ultimul punct , capătul unei linii ferate , al unei linii de tramvai , de autobuz etc . - Cuv .
TIGHÉL , tigheluri , s . n . Cusătură vizibilă , foarte măruntă și regulată , făcută cu mașina sau cu mâna , în care fiecare împunsătură începe de la locul ultimei împunsături
TRANZITIVITÁTE s . f . 1. Proprietate a unor verbe de a fi tranzitive ( 1 ) . 2. Proprietate a unor relații logice sau matematice de a se transmite ca atare , prin termenii intermediari , între primul și ultimul termen al șirului de termeni ordonați pe baza acestei
ÚNGHIE , unghii , s . f . 1. Lamă cornoasă care crește pe partea de deasupra a ultimei falange a degetelor de la mâini și de la picioare , la om . 2. Compuse : unghia - găii sau unghia - găinii = plantă erbacee din familia leguminoaselor , cu tulpina întinsă pe pământ , cu flori galbene - verzui , dispuse în ciorchini ( Astragalus glycyphyllos ) ; unghia - păsării = plantă erbacee cu flori albastre și cu petala inferioară prelungită în formă de pinten , pătată cu galben ( Viola declinata ) . 3. Fiecare dintre cele două instrumente , în formă de pârghie , pentru ridicat și lăsat coșul lesei la