Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DA !
Rezultatele 671 - 680 din aproximativ 2006 pentru DA !.
CUȚOVLAH , - Ă , cuțovlahi , - e , s . m . și f . ( La pl . ) Nume dat populației aromâne din Macedonia de către populația greacă localnică ; ( și la sg . ) aromân din
CUBATÚRĂ s . f . 1. Aflare a laturii unui cub al cărui volum este egal cu volumul unui corp dat . 2. Determinare prin calcul a volumului mărginit de una sau de mai multe
CUCOÁNĂ , cucoane , s . f . 1. Termen de politețe dat unei femei ( măritate ) ; doamnă . 2. ( Înv . ) Fată tânără dintr - o familie domnitoare . [ Var . : cocoánă , coánă s .
... CUCONÍ , cuconesc , vb . IV . 1. ( Tranz . ) A se adresa cuiva cu termenul de " cucoană , cucoane " . 2. ( Refl . ) A - și da
CUI , cuie , s . n . 1. Piesă mică , cilindrică sau în patru muchii , de metal sau de lemn , turtită la un capăt și ascuțită la celălalt , cu care se fixează între ele diferite piese , care se bate în zid sau în lemn pentru a servi ca suport etc . 2. Nume dat mai multor piese de metal sau de lemn asemănătoare ca formă cu un cui (
CULCÁRE , culcări , s . f . Acțiunea de a ( se ) culca ; culcat . 1. Așezare în poziție orizontală . 2. ( Adesea art . , cu valoare de interjecție ) Întindere la pământ a soldaților , la un ordin dat . - V.
CULT ^2 , - Ă , culți , - te , adj . 1. Care are un nivel înalt de cultură și de cunoștințe ; instruit . 2. ( Despre manifestări ale oamenilor ) De care dă dovadă omul cult ( 1 ) ; care are caracter savant , cărturăresc . 3. ( În opoziție cu popular ; despre muzică , poezie , literatură etc . ) Creat de un autor instruit . CULT ^1 , culte , s . n . 1. Omagiu care se aduce divinității prin acte religioase ; manifestare a sentimentului religios prin rugăciuni și prin acte rituale ; totalitatea ritualurilor unei religii . 2. Sentiment exagerat de admirație , de respect , de venerație , de adorație față de cineva sau de ceva . 3. Religie ,
CULTIVÁ , cultív , vb . I . 1. Tranz . A lucra pământul spre a - l face să dea roade . 2. Tranz . Fig . A se ocupa cu râvnă de ceva ; a face să crească , să se dezvolte . 3. Refl . și tranz . A ( se )
CUM adv . , conj . A. Adv . I. ( Interogativ ) . 1. În ce mod ? Cum ai făcut de ai venit ? 2. ( Exprimă părerea de rău , contrarietatea , surpriza , mirarea , indignarea etc . ) Se poate ? adevărat să fie ? 3. Ce ? poftim ? 4. Cu cât ? cu ce preț ? Cum dai merele ? II. ( Explicativ ) Cât de ( mare , mult , bine , tare etc . ) Cum îți plac florile ! B. Conj . ( Stabilește raporturi de subordonare ) 1. ( Introduce o completivă directă sau indirectă ) Privind în urma lor cum se duceau , rămase gânditor . 2. ( Introduce o propoziție modală ) M - au văzut cum dormeam . 3. ( Introduce o propoziție cauzală ) Deoarece , întrucât ; fiindcă . Băiatul , cum e muncitor , va obține nota maximă . 4. ( Introduce o propoziție concesivă ) Cu toate că , deși . 5. În așa fel , încât . Să se facă un palat cum seamăn pe lume să nu aibă . 6. În măsura în care , pe cât . Nu mă vreți voi , cum înțeleg ? 7. Îndată ce . 8. ( Introduce o propoziție atributivă ) În care . Din ceasul cum te - am văzut , te - am recunoscut . 9. ( Înv . ; introduce o propoziție finală ) Pentru că . Își va pune toate puterile cum să - și sfârșească slujba . 10. ( Introduce o propoziție subiectivă ) Cum te porți nu e
... CUMINECÁ , cumínec , vb . I . Refl . și tranz . ( În practicile religiei creștine ) A primi sau a da
CÚMPĂNĂ , cumpene , s . f . 1. Dispozitiv format dintr - o bârnă mobilă de lemn așezată pe un stâlp înalt , având legată la un capăt o greutate pentru echilibru și la celălalt o găleată , cu ajutorul căruia se scoate apa din fântână . 2. Cântar format dintr - o pârghie cu brațe egale și o limbă care oscilează la cea mai mică aplecare a talerelor . 3. Simbol al justiției , reprezentat printr - o balanță . 4. ( În sintagmele ) Cumpăna apelor sau cumpănă de ape = punct înalt de teren de unde apele își trag izvorul și de unde se separă , pornind la vale pe unul dintre cele două versante . Cumpăna nopții = miezul nopții . 5. Nume dat unor instrumente folosite la verificarea direcției orizontale sau verticale a unui obiect ; nivelă cu bulă de aer . 6. Fig . Soartă ( rea ) ; primejdie , nenorocire ; încercare la care este supus