|
|
||
Vezi și:CULTIVAT,
NECULTIVAT,
CULTIVARE,
FLOARE,
MOHOR,
OREZĂRIE,
TUTUNĂRIT,
ȚARINĂ,
ȚELINĂ,
ACACIA
... Mai multe din DEX...
CULTIVA - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. CULTIVÁ, cultív, vb. I. 1. Tranz. A lucra pământul spre a-l face să dea roade. ** A semăna plante; a îngriji și a recolta plante agricole. 2. Tranz. Fig. A se ocupa cu râvnă de ceva; a face să crească, să se dezvolte. ** A căuta să câștige sau să mențină prietenia, bunăvoința, încrederea cuiva. 3. Refl. și tranz. A (se) instrui. - Din fr. cultiver, lat. cultivare.Sursa : DEX '98 CULTIVÁ vb. I. tr. 1. a lucra pământul pentru a-l face să rodească. * a semăna și a îngriji plante. 2. (fig.) a se ocupa intens de ceva; a citi cu pasiune un scriitor, o operă; a întreține relații bune cu cineva. II. refl., tr. a-(și) îmbogăți spiritul, a (se) instrui, a învăța. (< fr. cultiver, lat. cultivare)Sursa : neoficial CULTIVÁ vb. 1. a lucra. (\~ pământul.) 2. a crește. (\~ plante.) 3. a practica. (\~ pamfletul.) 4. v. in-strui. 5. v. civiliza.Sursa : sinonime cultivá vb., ind. prez. 1 sg. cultív, 3 sg. și pl. cultívă; conj. prez. 3 sg. și pl. cultíveSursa : ortografic A SE CULTIVÁ mă cultív intranz. A deveni cult; a-și îmbogăți cunoștințele; a se instrui. /Sursa : NODEX A CULTIVÁ^2 cultív tranz. 1) A face să se cultive; a instrui. 2) (sentimente, relații etc.) A consolida în mod sistematic; a inspira cu regularitate. 3) (spiritul, gustul, memoria) A dezvolta prin lectură sau prin experiență. /Sursa : NODEX A CULTIVÁ^1 cultív tranz. 1) (pământ) A lucra pentru a produce plante folositoare. 2) (plante agricole) A semăna, a îngriji și a recolta (în vederea obținerii unui venit). /Sursa : NODEX CULTIVÁ vb. I. tr. A lucra pământul pentru a-l face să rodească. ** A semăna și a îngriji plante. 2. tr. (fig.) A se ocupa intens de ceva; a citi cu pasiune un scriitor, o operă. 3. refl., tr. A (se) instrui, a (se) educa. [P.i. cultív, var. cultivi vb. IV. / < fr. cultiver].Sursa : neologisme Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru CULTIVARezultatele 1 - 10 din aproximativ 71 pentru CULTIVA. Gheorghe Asachi - Iubirea de patrie ... purure mai multe fețe și că dintre toate sentimentele virtuoase nu se află măcar unul, carile n-ar trebui cultivat. Dacă din osăbitele sentimente am cultiva numai pe unul singur, oare n-ar ajunge a fi vătămător? De aceea nu cultiva numai pe unile și nu vor agiunge a fi vătămătoare. Iubirea de oameni este nobilă, dar nu trebuie să împiedice pe iubirea de ... Ion Luca Caragiale - Educațiunea sentimentală la vite Ion Luca Caragiale - Educaţiunea sentimentală la vite Educațiunea sentimentală la vite de Ion Luca Caragiale Gazetele toate ne-au povestit minuni despre expoziția de vite care s-a ținut zilele trecute la domeniul Cocioc, nume vestit pentru crema, laptele bătut, coșulețele, ștreangurile și sforicelele sale. Cu drept cuvânt, gazetele au adus și de astă dată laude administratorului domenielor coroanei, onor d. I. Kalinderu, pentru patriotismul cu care d-sa se sacrifică pentru îmbunătățirea producțiunilor diverse ale acelor domenie. Expoziția de vite de la Cocioc a dovedit o dată mai mult că, cu metodă științifică și cu stăruință, se pot obține și la noi dobitoace bine cultivate, cu instrucțiune și educațiune raționale. Până unde a putut merge omul cu știința în cultura vitelor, se va vedea mai la vale dintr-un singur exemplu, pe care probabil nu l-a aflat nici o altă gazetă înaintea noastră; căci, dacă l-ar fi aflat, n-ar-fi lipsit să ne ia înainte și să aducă laudele pe cari noi ne simțim datori a le aduce d-lui administrator al domenielor coroanei. Dar să nu fim adulatori cu un bărbat, care nu poate ... Garabet Ibrăileanu - Evoluția literară și structura socială ... literaturii noastre beletristice, Moldova și Muntenia au o literatură scrisă de boieri (Conachi, Văcăreștii, Momuleanu, om de casă boierească; pe atunci, numai boierii se puteau cultiva), o poezie lirică influențată de literatura franceză și de cea grecească nouă. În Ardeal însă, în același timp, apare o literatură epică și didactică, cu ... decât cea germană (și ungurească); posibilitatea de cultură mai mare în Principate decât în Ardeal, căci în Principate sunt clase mai bogate, care se pot cultiva mai mult; posibilitatea, în Principate, a unui răgaz, care face cu putință luxul artei, pe când în Ardeal energia trebuia cheltuită în lupta ... Nicolae Filimon - Ghibelini și guelfi sau diferite partide muzicale ... grad de perfecțiune, mai în urmă căzu în decadență, apoi în primii seculi ai creștinismului deveni staționară, iar după aceasta începu a se cultiva și iat-o în seculul nostru ajunsă iar la perfecțiune. Ca să reușească a satisface nevoile tutulor popoarelor, ea urmează a se ... Andrei Bârseanu - Biblioteca poporală a Asociațiunii ASTRA Andrei Bârseanu - Biblioteca poporală a Asociaţiunii ASTRA Biblioteca poporală a asociațiunei ASTRA este o colecție de cărți literar-informative destinate maselor largi. Acestea au fost publicate în primii ani ai secolului XX în România. Numere Aceasta este o listă parțială. Puteți ajuta la completarea ei. Număr Titlu Autor(i) Dată apariție În domeniul public din 14 Din Isprăvile lui Păcală Petre Dulfu 1912 2024 25 Isprăvile lui Păcală (partea a II-a) Petre Dulfu Martie 1913 2024 36 Emigrarea în America Iosif Șchiopu 1914 ? 96 Ardealul și Ardelenii (1) Victor Lazăr 2006 97 Ardealul și Ardelenii (2) Victor Lazăr 2006 98 Tudor Vladimirescu Ioan Georgescu ? 99 Oameni și stări de la noi Elie Dăianu 2027 101 Mitropolitul Andrei Șaguna (1) Ioan Lupaș 1921 2037 102 Mitropolitul Andrei Șaguna (2) Ioan Lupaș 1921 2037 105 Avram Iancu Ioan Georgescu ? 107 Ioan C. Brătianu O. Sumea ? 109 David Urs de Marginea – biografia eroului și susținătorului școlilor grănicerești Victor Lazăr 2006 126 Lucă - minte slabă Ioan Pop-Reteganul 1976 127 Cum să ne îngrijim vița de vie și vitele ? ? 128 Hârtie de o sută Edmondo de Amicis 1979 129 Vasile L. Pop Elie ... Constantin Stamati-Ciurea - Către N. Rădulescu-Niger ... să așeze și câte o monedă antică a trecutului națiunii noastre. Deci Vă gratulez, scumpule Român, la ideea strălucită de a cultiva literatura pentru poporul rural, pentru că românul cult, se înțelege, va prefera literaturile străine, bogate, strălucite și cioplite în tot felul de gusturi, îndestulând tot ... George Topîrceanu - Panait Istrati (Topîrceanu) George Topîrceanu - Panait Istrati (Topîrceanu) Panait Istrati de George Topîrceanu Nu cunoaștem încă proza literară, de creație propriu-zisă, a dlui Panait Istrati , fenomenalul proletar român din Brăila, căruia Romain Rolland i-a deschis drumul celebrității în literatura apuseană. Am urmărit însă cu viu interes articolele lui din Adevărul literar . Cu tot fondul lor ideologic, adesea naiv și uneori confuz, articolele lui Istrati, prin căldura sincerității lui impresionante, atrag ca orice manifestare liberă a unui viguros temperament de scriitor. Până și vocabularul lui cam plebeian sau jemanfutismul și fudulia cu care-și narează succesul nu sunt lipsite de un oarecare farmec bonenfant , care „îl prindeâ€�â€�... Deprinși până la saturație cu proza beletriștilor noștri din ultimul timp, încărcată de o pretențioasă etalare de erudiție într-un stil fad, pomădat și pedant, era gata să uităm că, la urma urmei, chiar atunci când scrie numai articole și spune prostii, talentul e ceva mai rar și mai scump decât o arhivă sau o bibliotecă ambulantă. De la o viață sufletească intensă, generoasă, tot se mai pot înfrupta și cei de pe delături cu câte ceva, — pe când de la egoismul ascet, oricât de ... Gheorghe Asachi - Omul literat ... totdeauna tinerii noștri de model întru a lor țintire. Omul literat este acela a căruia meserie îl îndatorează a cultiva a sa minte spre a putea spori cunoștința altora. În această ambiție să mărginește toată a sa lucrare și ... Gheorghe Sion - Limba românească Gheorghe Sion - Limba românească Limba românească de Gheorghe Sion Mult e dulce și frumoasă Limba ce-o vorbim, Altă limbă-armonioasă Ca ea nu găsim. Saltă inima-n plăcere Când o ascultăm, Și pe buze-aduce miere Când o cuvântăm. Românașul o iubește Ca sufletul său, Vorbiți, scrieți românește, Pentru Dumnezeu. Frați ce-n dulcea Românie Nașteți și muriți Și-n lumina ei cea vie Dulce vietuiți! De ce limba românească Să n-o cultivăm? Au voiți ca să roșească Țărna ce călcăm? Limba, țara, vorbe sfinte La strămoși erau; Vorbiți, scrieți românește, Pentru Grigore Alexandrescu - Unirea Principatelor Grigore Alexandrescu - Unirea Principatelor Unirea principatelor de Grigore Alexandrescu Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII 9 Note I Pe antice monumente am văzut ades sculptate Acvila ce poartă crucea, zimbrul țării-nvecinate, Sub o mână, o coroană, întrunite figurând; Și în vechea capitală, o măreață mănăstire, [1] După lupte sângeroase monument de înfrățire, De-al Moldovei domn clădită, stă trecutul atestând. II Ce spun aste suvenire? ele-arată că-altădată, Înainte-acelor lupte, în vechimea depărtată, Fii ai Romei cei eterne, acești popoli au fost frați; C-ale lor restriști cumplite au izvor în despărțire, Că la răul ce-i apasă nu pot s-afle lecuire, Decât numai în unirea către care sunt chemați. III Căci de urile interne mult a profitat străinul; Căci în suflete și-n inimi el a infiltrat veninul, Ce corumpe, ce îneacă tot instinctul generos; Căci slăbiți prin moliciune, umiliți prin apăsare, În furtune și în intrigi balotați fără-ncetare, Am uitat noi vechea cale și trecutul glorios. IV Astăzi nu ni se cer lupte, sacrificiuri de sânge, Virtuți mari de altădată; astăzi ținta vom ajunge Prin credință în ... Ion Luca Caragiale - Cronica sentimentală Ion Luca Caragiale - Cronica sentimentală Cronica sentimentală de Ion Luca Caragiale În una din livezile 'nverzite ale Africei necunoscute de miază-zi, prin care curge liniștită apa Zanzibarului, se rădică un cătun de bordeie locuit d'o populațiune barbară cât se poate de ciudată. Veți crede că voiu să vă serv un capitol de Geografiă populară, sau că încerc a vă da introducțiunea topografică a unui roman de călătorii și aventuri. Nicidecum ! Voiu să vă fac cunoștință pur și simplă cu o specie de oameni cari, mă prind, nu-și pot găsi semeni în niciunul din cele patru înghiuri ale pământului. Liniștiți, pacifici și muncitori, ei cultivă pământul pe țărmii Zanzibarului. Nu au făcut nimănui niciun rău, și cu toate astea, sunt în o stare... ca vai de capul lor. Bieții mei Africani, necunoscând până mai anii trecuți invențiunea salutară a pălăriilor, și șezând la muncă toată ziua cu capul gol, espus la razele fierbinți ale soarelui de miază-zi, și-au prăjit creierii până 'ntr' atâta, încât toți călătorii carii s'au aventurat prin aceste ținuturi barbare, văzând pe Africanii mei, cu drept cuvânt, i-au numit: Tâmpiții. Imaginați-vă un Beduin - ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CULTIVARezultatele 1 - 10 din aproximativ 188 pentru CULTIVA. CULTIVÁT , - Ă , cultivați , - te , adj . 1. ( Despre plante ) Care se cultivă . 2. Educat , instruit , NECULTIVÁT , - Ă , necultivați , - te , adj . 1. ( Despre plante ) Care nu se cultivă . 2. ( Despre oameni ) Care nu este cultivat , educat , instruit . - Ne - + ... CULTIVÁRE , cultivări , s . f . Acțiunea de a ( se ) cultiva ; lucrarea pământului ; educare , instruire , dezvoltare . - V. cultiva FLOÁRE , flori , s . f . I. 1. Parte a plantei care cuprinde organele de reproducere sexuată și care are de obicei o corolă frumoasă și variat colorată . 2. Orice plantă ( erbacee ) care face flori ( I 1 ) colorate . 3. Compuse : floarea - soarelui = plantă erbacee cu tulpina înaltă , cu floare mare , galbenă , îndreptată spre soare , cultivată pentru semințele ei oleaginoase ; sora - soarelui ( Helianthus annuus ) ; ( reg . ) floarea - brumei = brândușă ; ( reg . ) floare - domnească = a ) garoafă ; b ) garofiță - de - munte ; floare - de - colț sau floarea - reginei , floarea - doamnei = mică plantă erbacee , cu frunzele albicioase , pufoase și ascuțite , dispuse în jurul inflorescenței , care crește pe crestele stâncoase ale munților ; albumeală , albumiță , edelvais ( Leontopodium alpinum ) ; floare - de - leac = plantă cu flori galbene - aurii , cultivată ca plantă decorativă ( Ranunculus repens ) ; floarea - Paștelui = mică plantă erbacee a cărei tulpină face o singură floare , de culoare albă sau roz ( Anemona nemorosa ) ; flori - de - paie = plantă originară din Australia , cu flori dispuse în capitule de diferite culori , care par uscate ca paiele ; imortele ( Helichrysum bracteatum ) . II. P . anal . 1. Desen , broderie , cusătură în formă de floare ( I 1 ) . 2. Strat de mucegai care se formează la suprafața vinului , a laptelui acru etc . 3. ( ... MOHÓR , mohoare , ( 2 ) s . n . 1. Numele mai multor specii de plante erbacee din familia gramineelor , cu frunze liniare , ascuțite , cu flori stacojii , galbene - ruginii etc . dispuse în spice cilindrice , dintre care unele se cultivă ca plante furajere ( Setaria ) . 2. Loc cultivat cu mohor ( 1 ) sau pe care crește OREZĂRÍE , orezării , s . f . Teren nivelat , cu amenajări speciale pentru irigație , pe care se cultivă orez ; loc cultivat cu ... TUTUNĂRÍT s . n . 1. ( Rar ) Faptul de a cultiva ȚARÍNĂ^2 , țarine , s . f . 1. Soția țarului . 2. Titlu dat împărăteselor Rusiei ; persoană care purta acest titlu . ȚÁRINĂ^1 , țarini , s . f . 1. Câmp cultivat ; ogor , arătură . 2. ( Pop . ) Teritoriul unei comune ( cu pământ arabil , pășuni , păduri etc . ) . 3. ( Mai ales art . ) Numele unui dans popular în perechi , cu mișcări moderate , care se dansează însoțit de strigături cântate sau recitate ; melodie după care se execută acest dans . [ Var . : ( reg . ) țárnă , ( înv . ) țeárină s . ȚÉLINĂ^2 , țelini , s . f . 1. Pământ care nu s - a lucrat niciodată sau care a fost lăsat mulți ani nelucrat ; pârloagă . 2. Pășune , fâneață ( naturală sau semănată ) . ȚÉLINĂ^1 , țeline , s . f . Plantă erbacee aromatică din familia umbeliferelor , cu frunze mari , penate , cu flori albe , cu un rizom gros , globulos și cărnos , cultivată ca plantă culinară ( Apium ACÁCIA , acacii , s . f . Nume dat arborilor sau arbuștilor tropicali din familia leguminoaselor , cu flori albe sau galbene , cultivați ca plante ornamentale , pentru industria parfumurilor și pentru extragerea gumei arabice ( Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||