Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ASCUȚI
Rezultatele 71 - 80 din aproximativ 238 pentru ASCUȚI.
... ASCUȚITÓR , ascuțitori , s . m . Persoană specializată în ascuțițul uneltelor tăioase . - Ascuți
ASCUȚITORÍE , ascuțitorii , s . f . Atelier sau secție a unei fabrici unde se ascut obiecte tăioase . - Ascuțitor + suf . -
BÁTCĂ^3 , batce , s . f . 1. Pește mic , asemănător cu plătica , verde - albăstrui pe spate și argintiu pe abdomen ( Blicca bj�rkna ) . 2. ( Reg . ) Pelican , babiță . BÁTCĂ^2 , batce , s . f . ( Reg . ) Un fel de capcană folosită la prinderea rozătoarelor mici . - Et . nec . BÁTCĂ^1 , batce , s . f . ( Reg . ) Nicovală mică pe care cosașul își ascute coasa , bătând - o cu ciocanul . - Et .
BOT , boturi , s . n . 1. Partea anterioară a capului unor mamifere , cuprinzând gura ( și nasul ) . 2. Fig . Partea ascuțită sau lunguiață a unui obiect ; vârf ; partea din față a unui vehicul cu tracțiune mecanică . Botul cizmei . Botul automobilului . Botul locomotivei . - Et .
BOU , boi , s . m . 1. Taur castrat , cu talia mai mare decât a vacii , folosit ca animal de tracțiune și mai ales pentru carne ( Bos taurus ) . 2. Compuse : bou - de - mare = pește marin mic , de culoare cafenie sau cenușie - închis , cu capul gros și lătăreț și cu ochii așezați în partea superioară a capului ( Uranoscopus scaber ) ; bou - de - baltă = a ) nume dat la două specii de broască , una având pe pântece pete roșii ( Bombinator igneus ) , iar cealaltă pete galbene ( Bombinator pachypus ) ; buhai - de - baltă ; b ) pasăre de baltă cu ciocul lung și ascuțit , galbenă - verziue pe spate , cu capul negru și cu gâtul alb ; buhai - de - baltă ( Botaurus stellaris ) ; c ) ( și în forma bou - de - apă ) gândac mare de apă de culoare neagră , cu picioarele acoperite de peri deși și lungi și adaptate la înot ( Hydrophilus piceus ) ; bou - de - noapte = bufniță ; boul - lui - Dumnezeu sau boul - Domnului = a ) rădașcă ; b ) ( și în forma boul - popii )
BRÍE , brii , s . f . Plantă erbacee aromatică cu frunze ascuțite , cu flori albe și cu fructe aproape cilindrice ( Meum athamanticum ) . - Et .
BURGHÍU , burghie , s . n . Unealtă ascuțită de oțel în formă de spirală , care , prin mișcări de înșurubare , servește la găurirea cilindrică a materialelor ;
CÂRÂÍ , c ? râi , vb . IV . 1. Intranz . ( Despre unele păsări ; la pers . 3 ) A scoate sunete caracteristice , neplăcute , scurte și guturale . 2. Intranz . Fig . ( Peior . ) A vorbi cu un ton ascuțit și strident , care trădează ostilitate . 3. Tranz . Fig . ( Fam . ) A cicăli , a bate la cap pe
CÂRÂÍT^2 - Ă , cârâiți , - te , adj . ( Despre sunete , glas etc . ; peior . ) Ascuțit , strident ( care trădează ostilitate ) . - V. cârâi . CÂRÂÍT^1 s . n . Faptul de a cârâi ; cârâială ( 1 ) . - V.
CAIÁC , caiace , s . n . 1. Ambarcație de sport ascuțită la ambele capete , cu suprafața de alunecare netedă sau în clinuri și care este condusă cu una sau două padele . 2. Sport nautic care se practică cu caiacul ( 1 ) . 3. Ambarcație mică , cu înveliș din piele de focă , folosită de eschimoși . [ Pr . : - ca -
CAÍC , caice , s . n . 1. Ambarcație îngustă , cu vele , cu două catarge , cu pupa și prora ascuțite , mai înalte decât restul bordajului . 2. Luntre turcească ușoară , lungă și îngustă , încovoiată la