|
|
||
Vezi și:BOUȘOR,
BOUȚ,
BOVIN,
BUBURUZĂ,
BOULEAN,
AHO,
BIVOL,
BOUR,
BUCRANIU,
BUFNIȚĂ
... Mai multe din DEX...
BOU - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. BOU, boi, s.m. 1. Taur castrat, cu talia mai mare decât a vacii, folosit ca animal de tracțiune și mai ales pentru carne (Bos taurus). * Bou sur = bour. * Expr. A nu-i fi (cuiva) toți boii acasă = a fi rău dispus. S-a dus bou și s-a întors vacă, se spune despre cineva care n-a reușit să învețe nimic, care nu s-a lămurit. A scoate (pe cineva) din boii lui = a enerva (pe cineva). ** Epitet injurios la adresa unui bărbat. 2. Compuse: bou-de-mare = pește marin mic, de culoare cafenie sau cenușie-închis, cu capul gros și lătăreț și cu ochii așezați în partea superioară a capului (Uranoscopus scaber); bou-de-baltă = a) nume dat la două specii de broască, una având pe pântece pete roșii (Bombinator igneus), iar cealaltă pete galbene (Bombinator pachypus); buhai-de-baltă; b) pasăre de baltă cu ciocul lung și ascuțit, galbenă-verziue pe spate, cu capul negru și cu gâtul alb; buhai-de-baltă (Botaurus stellaris); c) (și în forma bou-de-apă) gândac mare de apă de culoare neagră, cu picioarele acoperite de peri deși și lungi și adaptate la înot (Hydrophilus piceus); bou-de-noapte = bufniță; boul-lui-Dumnezeu sau boul-Domnului = a) rădașcă; b) (și în forma boul-popii) buburuză. - Lat. bovus (= bos, bovis).Sursa : DEX '98 BOU s. 1. (ZOOL.) bou-de-baltă (Bombinator) = (Mold.) buhai-de-baltă; bou grohăitor v. iac. 2. (ORNIT.) bou-de-baltă (Botaurus stellaris) = (reg.) haucă, bâtlan-de-stuh, buhai-de-baltă, stârc de noapte. 3. (ENTOM.) bou-de-baltă (Hydrophilus piceus) = (reg.) bou-de-apă; boul-Domnului v. buburuză. boul-lui-Dumnezeu v. buburuză.Sursa : sinonime bou s. m., art. bóul; pl. boi, art. bóiiSursa : ortografic BO//U \~i m. 1) Taur castrat, folosit ca animal de tracțiune și, mai ales, pentru carne. * A lucra ca un \~ a lucra mult și din greu. A scoate (pe cineva) din \~ii lui a scoate (pe cineva) din fire; a enerva. \~ii ară, caii mănâncă se spune în cazul când unii muncesc, iar alții trag foloase. A-și băga (sau a-și pune) \~ii în jug (sau în plug) cu cineva a colabora cu cineva. 2) fig. depr. Bărbat prost. 3): \~-de-baltă (sau -de-apă) a) specie de broaște cu pete roșii sau galbene pe pântece; b) specie de bâtlan cu gâtul alb și cu penajul galben-verzui pe spate și negru pe cap. \~-de-mare pește marin, de talie mică, de culoare cafenie sau cenușie-închisă. \~-de-noapte bufniță. \~ul-domnului a) rădașcă; b) buburuză. [Monosilabic] /<lat. bovusSursa : NODEX bóu (-ói), s.m. - 1. Taur castrat. - 2. Bour. - 3. Instrument muzical popular. - 4. Tont, imbecil. - Mr., megl. bou, istr. bowu. Lat. *b?vum, formă populară de la b?vem (Pușcariu 213; REW 1225; Candrea-Dens., 170; DAR); cf. it. bove, bue prov. b(u)ou, fr. boeuf, sp. buey, port. boi, cat. bou. Cf. boar, bour. Dim. boişor, boulean, bouleț; boicuș s.m. (pasăre, Aegithalus pendulinus, Aegithalus castaneus).Sursa : etimologic Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru BOURezultatele 1 - 10 din aproximativ 94 pentru BOU. Gheorghe Asachi - Boul și vițeii ... Gheorghe Asachi - Boul şi viţeii Boul și vițeii de Gheorghe Asachi Fabulă Pe ogor, un bou bătrân, Ce iernasă c-un pic fân, Primăvară, Când se ară, Deși giugul l-apăsa, Pe-ncet brazda dispica. Dar vițeii, ce-l videa Cum ... Grigore Alexandrescu - Boul și vițelul Grigore Alexandrescu - Boul şi viţelul Boul și vițelul de [[Autor:{{{autor}}}|{{{autor}}}]] (dezambiguizare) Aceasta este o pagină de dezambiguizare — un ajutor pentru navigare care cuprinde lucrări purtând același nume. Dacă o legătură dintr-un articol v-a adus aici, vă rugăm să mergeți înapoi și să reparați legătura astfel încât să ducă direct către pagina menită. Boul și vițelul , de Grigore Alexandrescu Boul și vițelul , de Ion Luca Ion Luca Caragiale - Boul și vițelul (Caragiale) ... Ion Luca Caragiale - Boul şi viţelul (Caragiale) Boul și vițelul de Ion Luca Caragiale Un bou, ca toți boii puțin la simțire, În zilele noastre de soart-ajutat... Învață la școală cartea de cetire Și ajunse boul un bou învățat. Mare lucru-n lume e și-nvățătura! Ține loc de multe, chiar și de talent... Printr-o bună școală, rafinezi natura: Din vițel poți ... Gheorghe Asachi - Broasca și boul ... Gheorghe Asachi - Broasca şi boul Broasca și boul de Gheorghe Asachi Broasca mică cât un ou Au văzut păscând un bou Și mirându-se prea tare De-o făptură atât de mare Cugeta c-ar fi noroc Ș-a familiei laudă, dacă Ar putea ... ... Duiliu Zamfirescu - Boul Boul de Duiliu Zamfirescu De-a pururi trist, în mijlocul câmpiei, Voinicul bou privește înainte, Cu ochii mari, cu sufletul cuminte, Ca un simbol antic al poeziei. Și parcă-ar vrea să spuie prin cuvinte Că a ... Grigore Alexandrescu - Atelajul eterogen ... Alexandrescu - Atelajul eterogen Atelajul eterogen de Grigore Alexandrescu Un om avînd un armăsar Îl înhamă la jug C-o vită de măgar Și cu un bou de plug. Boul fiind sacat, La un picior rănit, Măgarul nenvățat Și prea rău nărăvit, Stăpînul lor, din car, Striga, plesnea-n zadar; Calul se ... Ion Luca Caragiale - Știe carte băiatu lui Papuca!... ... ca să-și reverse în spirit cine știe ce amintire, ce să vază!... O bârnă din tavan era mânjită... de o vacă, ori de un bou, ori de o mânzată, ori de un vițel!... în sfârșit, vârsta și sexul dobitocuiui care comisese acea pată nu erau sigure; dar acestea puțin importau ... și aflând ce problemă îl chinuise toată noaptea, îi explică procopsitului tot misterul, și adică: când se făceau casele, bârnele erau trântite în ogradă; un bou al unui cărăuș, care aducea materiale, a comis o mânjitură pe o bârnă; lemnul, fiind uscat, a supt între firele lui ... Constantin Stamati - Ciuma dobitoacelor ... mari și ascuțiți, Tot așa s-au îndreptat, Nu numai că n-au păcat, Dar că pot să fie numite De sânte. Atunci și neghiobul bou să aibă rând au cerut, Zicând: „Și eu Sunt greșit, căci într-o iarnă de demult Stăpânul mă hrănea rău; Deci dracul m-au ... pentru ale lui greșele, Ca să nu-nvățăm și noi de a lui năravuri rele...â€� Și unindu-se la sfat, Toți pe bou l-au osândit Și în tavă l-au trântit, Măcar că făr’ să-l mai frigă, ei de crud l-au ospătat. Întocmai și între ... ... în timp ce boul cel mare trage la jug de-i sar copitele din picioare mare scofală o fabulă zici tu dar mare scofală un bou în plus zic eu încălzindu-mi pasta de pix cu care vreau să-mi construiesc o casă o mașină un frigider plin și vre-o ... Ivan Andreievici Krâlov - Ciuma dobitoacelor ... mari și ascuțiți, Tot așa s-au îndreptat, Nu numai că n-au păcat, Dar că pot să fie numite De sânte. Atunci și neghiobul bou să aibă rând au cerut, Zicând: „Și eu Sunt greșit, căci într-o iarnă de demult Stăpânul mă hrănea rău; Deci dracul m-au ... pentru ale lui greșele, Ca să nu-nvățăm și noi de a lui năravuri rele...â€� Și unindu-se la sfat, Toți pe bou l-au osândit Și în tavă l-au trântit, Măcar că făr’ să-l mai frigă, ei de crud l-au ospătat. Întocmai și între ... Ion Luca Caragiale - Un pedagog de școală nouă Ion Luca Caragiale - Un pedagog de şcoală nouă Un pedagog de școală nouă de Ion Luca Caragiale 1893 D. Mariu Chicoș Rostogan, distinsul nostru pedagog absolut, și-a început cariera printr-o memorabilă conferență didactică. Vom da aci mai la vale conferența în rezumat, apoi câteva note, luate după natură, despre activitatea în praxă a eminentului pedagog. Trebuie prealabil să spunem că d-sa, totdeauna înainte de e și i , pronunță pe: n ca gn franțuzesc, t ca k , d ca gh , g ca j , c ca ș . Aceasta pentru ușurarea citirii citatelor din vorbirea d-sale, pe cari voim să le transcriem pe cât se poate cu pronunțarea lor originală. Cititorul va suplini părțile din cale afară originale, pe cari ne-a fost prea greu să le transcriem exact, ca de ex. gn și g . Conferință "Onorat aughitoriu, Vom căuta să ne roskim astăzi ghespre metoda ghe a prăda grămakica în jenăre și apoi numai doară ghespre metoda intuikivă și ghespre răspunsurile neapărake, nețăsitake ghe lojica lucrului, amăsurat inkelijinții școlerului!" Așa începe d. conferențiar. Cui nu a asistat la conferența aceasta trebuie să-i spunem că pedagogul pune ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru BOURezultatele 1 - 10 din aproximativ 26 pentru BOU. ... BOUȘÓR , boușori , s . m . Boulean . - Bou ... BOÚȚ , bouți , s . m . Boulean . - Bou ... BOVÍN , - Ă , bovini , - e , adj . , s . f . 1. Adj . De bou ; din familia sau din speța boului . 2. S . f . ( la pl . ) Subfamilie din familia rumegătoarelor , având ca tip boul ; ( și la sg . ) animal care face ... BUBURÚZĂ , buburuze , s . f . Gândăcel de formă semisferică , cu elitrele roșii pătate cu șapte puncte negre ; mămăruță , măriuță ( 1 ) , boul - lui - Dumnezeu , boul - Domnului , boul - popii ; paparugă ( Coccinella septempunctata ) . - Et . ... BOULEÁN , bouleni , s . m . Diminutiv al lui bou ; boușor , bouț . - Bou AHÓ interj . 1. Strigăt cu care se încetinește sau oprește mersul boilor ( înjugați ) . 2. Strigăt cu care începe plugușorul . 3. Strigăt prin care căutăm să oprim pe cineva de a face BÍVOL , bivoli , s . m . Vită cornută , rumegătoare , asemănătoare cu boul , cu păr negru sau alb , aspru și rar , cu coarnele inelate întoarse spre spate ( Bos ... BÓUR , bouri , s . m . 1. Taur sălbatic , care trăia odinioară și în țara noastră , socotit strămoșul direct al vitelor mari cornute ; bou sur ( Bos primigenius ) . 2. Vechea stemă a Moldovei , închipuind un cap de bour ( 1 ) . 3. ( Înv . ) Fier ( înroșit ) cu care se însemnau răufăcătorii ... ... BUCRÁNIU , bucranii , s . n . ( Arhit . ) Motiv ornamental reprezentând un cap de bou ... brună - ruginie cu dungi negre și galbene , cap mare și ochi galbeni - portocalii mari , apropiați unul de altul , cu smocuri lungi de pene la urechi ; bou Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||