Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru VITĂ
Rezultatele 71 - 80 din aproximativ 161 pentru VITĂ.
GELÉP , gelepi , s . m . Negustor oriental din evul mediu care cumpăra vite din Țările Române spre a le vinde la
GONÍ , gonesc , vb . IV . 1. Tranz . A fugi după cineva , a urmări în fugă ( pentru a prinde , pentru a face să se grăbească etc . ) ; a fugări ; spec . a alunga vânatul spre locul de pândă al vânătorilor . 2. Tranz . A alunga , a izgoni . 3. Intranz . A alerga , a fugi . 4. Refl . și intranz . ( Despre vitele cornute ) A se împreuna ( spre a se
... GONITÓR , - OÁRE , gonitori , - oare , s . m . și f . , adj . ( Vită
GUNOÍ^2 , gunoiesc , vb . IV . 1. Tranz . A îngrășa pământul cu gunoi ^1 ( 2 ) . 2. Tranz . și refl . ( Despre păsări ) A - și depune excrementele ( murdărind ceva ) . 3. Refl . Fig . ( Despre oameni ) A slăbi extrem de mult ( de boală , de muncă ) . GUNÓI^1 , gunoaie , s . n . 1. ( La sg . cu sens colectiv ) Resturi murdare sau netrebuincioase care se aruncă . 2. Baligă amestecată cu paiele care au servit vitelor drept așternut , întrebuințată ca îngrășământ agricol organic . 3. Fir de pai , scamă , murdărie etc . care se depune pe haine , care cade în lichide etc . 4. Epitet dat unui om de nimic ;
HĂÍRE , hăiri , s . f . ( Rar ) Acțiunea de a hăi ^2 și rezultatul ei ; strigăt de îndemn pentru vite ; hăit ^1 . - V. hăi ^
HAHÁM , hahami , s . m . 1. Persoană însărcinată cu tăierea rituală a vitelor și a păsărilor la mozaici . 2. ( Înv . )
HAIDĂU , haidăi , s . m . ( Reg . ) 1. Păzitor de vite ( mari ) . 2. Haidamac ( 1 ) . 3. ( Art . ) Dans fecioresc dint - un ciclu de dansuri populare românești răspândite în jurul Aiudului , cu mișcare moderată ; melodie după care se execută acest
... HARÁM , haramuri , ( 1 ) s . n . ( Reg . ) 1. Vită
HITIÓN , - OÁNĂ , hitioni , - oane , adj . ( Reg . ; despre vite ) Slab , prăpădit , jigărit . [ Pr . : - ti -
HO interj . 1. Strigăt cu care sunt oprite vitele , mai ales caii . 2. ( Repetat ; cu accentul frazei pe al doilea element ) Exclamație prin care se întăresc spusele cuiva . -
IÉSLE , iesle , s . f . Jgheab în care se dă de mâncare vitelor ( în