Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru (SE) PRINDE

 Rezultatele 81 - 90 din aproximativ 117 pentru (SE) PRINDE.

ÎNRĂDĂCINA

... ÎNRĂDĂCINÁ , înrădăcinez , vb . I . Refl . A se fixa în pământ prin rădăcini ; a prinde

 

ALERGA

... a goni ; a fugi . 2. A fugi după cineva sau ceva pentru a - l ajunge , a - l prinde . 3. A se grăbi într - o direcție sau către un scop . 4. A umbla de colo până colo , fără o țintă precisă . 5. A participa ...

 

NERĂPITOR

... NERĂPITÓR , - OÁRE , nerăpitori , - oare , adj . ( Despre animale ) Care nu prinde și nu se

 

SĂDI

... SĂDÍ , sădésc , vb . IV . Tranz . A introduce în pământ răsaduri , puieți etc . pentru a prinde rădăcini și a se

 

SIREC

... SIRÉC , șirecuri , s . n . ( Reg . ) Rețea cu ochiuri largi care se adaugă volocului obișnuit pentru a prinde

 

AJUNGE

... AJÚNGE , ajúng , vb . III . I. 1. Intranz . A se afla într - un loc după parcurgerea unui drum , a atinge capătul unui drum ; a sosi . 2. Tranz . A întâlni ... mișcare ; a prinde din urmă . 3. Tranz . A nimeri , a lovi pe cineva sau ceva . 4. Intranz . A se întinde până la . . . ; a atinge . 5. Intranz . ( Despre prețuri ; p . ext . despre mărfuri ) A atinge un anumit nivel . II. 1. Refl ...

 

PRINS

... PRINS ^2 , - Ă , prinși , - se , adj . 1. Care a căzut în mâinile cuiva , care este lipsit de libertate ; captiv . 2. Ocupat cu diverse treburi , copleșit de treburi . 3 ...

 

ÎMPUTERNICI

... A da cuiva puterea de a face ceva . 2. Tranz . și refl . ( Înv . și pop . ) A da sau a prinde putere , a ( - și ) reface forțele , a ( se ) face mai puternic ; a ( se

 

PISICĂ

... cu coada terminată cu un spin veninos ( Trygon pastinaca ) . II. Nume dat unor obiecte , instrumente , dispozitive , părți ale acestora etc . , care prind sau trag ceva , se înfig în ceva etc . 1. Dispozitiv de agățare și de desprindere a berbecului din capătul cablului de ridicare de la sonetele cu cădere ...

 

MREAJĂ

... mreje , s . f . 1. Unealtă de pescuit formată dintr - o plasă foarte ușoară , cu ochiuri relativ mari și împletită din ață subțire , cu ajutorul căreia se pescuiește în porțiunile liniștite ale apelor curgătoare sau în bălți . 2. Fig . ( Mai ales la pl . ) Mijloc viclean de a prinde sau a înșela pe cineva ; cursă , laț ; p . ext . situație în care se

 

SEMEȚI

... SEMEȚÍ , semețésc , vb . IV . Refl . 1. A se făli , a se mândri , a se îngâmfa , a - și da importanță ; a deveni trufaș , arogant . 2. A prinde

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>