Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru REGULA

 Rezultatele 81 - 90 din aproximativ 99 pentru REGULA.

PROPOZIȚIE

PROPOZÍȚIE , propoziții , s . f . 1. Cea mai mică unitate sintactică prin care se exprimă o idee , o judecată etc . 2. ( Livr . ) Propunere . 3. ( Log . , Mat . ) Enunț a cărui valoare de adevăr este întemeiată pe bază de reguli explicit exprimate . [ Var . : propozițiúne s .

 

PROZĂ

PRÓZĂ , proze , ( rar , 2 ) s . f . 1. Mod de exprimare care nu este supus regulilor de versificație ; compunere literară care folosește acest mod de exprimare . 2. Totalitatea operelor în proză ( 1 ) ale unui scriitor , ale unui popor etc . 3. Fig . Lucruri comune , banale , vulgare , cotidiene , aparținând realității de fiecare

 

RĂU

RĂU , REA , răi , rele , adj . , s . n . , adv . I. Adj . Care are însușiri negative ; lipsit de calități pozitive . 1. ( Adesea substantivat ) Care face , în mod obișnuit , neplăceri altora . 2. Care nu - și îndeplinește îndatoririle morale și sociale legate de o anumită circumstanță , care nu e potrivit unui anumit lucru , unei anumite situații ; necorespunzător , nepotrivit . 3. Neconform cu regulile moralei ; în dezacord cu opinia publică . 4. ( Despre viață , trai etc . ) Neliniștit , apăsător , chinuit . 5. ( Despre vești ) Care anunță un necaz , o supărare ; neplăcut . II. Adj . Care nu are calitățile proprii destinației , menirii , rolului său . 1. Care nu este apt ( pentru ceva ) , care nu e corespunzător unui anumit scop , unei anumite întrebuințări ; care prezintă unele defecte , unele imperfecțiuni . 2. ( Despre organele corpului ) Care nu funcționează normal ; bolnav ; ( despre funcții fiziologice ) care nu se desfășoară normal . 3. ( Despre îmbrăcăminte și încălțăminte ) Uzat , rupt , stricat . 4. ( Despre băuturi ) Neplăcut la gust , prost pregătit . 5. ( Despre bani ) Care nu are curs , ieșit din circulație ; fals . III. Adj . ( Despre meseriași , artiști etc . ) Neîndemânatic , incapabil , nepriceput . IV. Adj . 1. Nesatisfăcător ; dăunător . 2. ( Despre vreme ) Urât ; nefavorabil . 3. ( În superstiții ) Prevestitor de rele ; nefast , nenorocos . V. Adv . 1. Așa cum nu trebuie ; nepotrivit , greșit , cu defecte . 2. ...

 

REGIM

REGÍM , regimuri , s . n . 1. Sistem de organizare și de conducere a vieții economice , politice și sociale a unui stat ; formă de guvernământ a unui stat . 2. Sistem de norme sau de reguli proprii activității sau vieții dintr - o instituție , dintr - o întreprindere etc . , convenție prin care se stabilesc anumite drepturi și obligații . 3. ( Tehn . ) Ansamblu de condiții externe invariabile care , pentru un anumit interval de timp , determină dispoziția , funcționarea sau modul de utilizare a unor sisteme tehnice . 4. Raport gramatical dintre două cuvinte care sunt în așa fel legate între ele , încât unul depinde de celălalt și capătă forma cerută de cuvântul de care

 

REGULĂ

RÉGULĂ , reguli , s . f . 1. Normă , lege pe baza căreia are loc un proces , se desfășoară o activitate sau se produce un fenomen ; precept . 2. Rânduială , ordine ; regularitate . 3. ( Pop . )

 

REGULAMENT

REGULAMÉNT , regulamente , s . n . Totalitatea instrucțiunilor , normelor și regulilor care stabilesc și asigură ordinea și bunul mers al unei organizații , al unei instituții , al unei întreprinderi etc . ,

 

REGULARIZA

REGULARIZÁ , regularizez , vb . I . Tranz . 1. A supune unor norme , unor reguli , a face ca ceva să fie regulat . 2. A corecta conturul unui obiect pentru a - i da o formă geometrică regulată . 3. A amenaja un curs de apă pentru a corespunde unor anumite

 

REGULAT

... REGULÁT , - Ă , regulați , - te , adj . 1. Care este conform unei reguli stabilite în prealabil ; care se repetă după o anumită regulă , într - o anumită ordine , fără abatere . 2. Care este organizat sau funcționează în baza unei legi ; organizat legal , organizat pe baze permanente . 3. ( Despre corpuri ...

 

RETORIC

RETÓRIC , - Ă , retorici , - ce , s . f . , adj . 1. S . f . Arta de a vorbi frumos ; arta de a convinge un auditoriu de justețea ideilor expuse printr - o argumentație bogată , riguroasă , pusă în valoare de un stil ales ; ansamblul regulilor care ajută la însușirea acestei arte . 2. Adj . Care aparține retoricii ( 1 ) , privitor la

 

RITMIC

RÍTMIC , - Ă , ritmici , - ce , adj . , s . f . 1. Adj . Care are ritm ; cadențat , regulat . 2. S . f . Ansamblu de reguli privitoare la folosirea ritmului în poezie și , mai rar , în proză ;

 

ROMANTISM

ROMANTÍSM s . n . Mișcare artistică și literară apărută la începutul sec . XIX ca o reacție împotriva clasicismului și regulilor lui formale , care a preluat tradițiile naționale și populare , promovând cultul naturii , lirismul , fantezia și libertatea de

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>