Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SISTEM

 Rezultatele 81 - 90 din aproximativ 678 pentru SISTEM.

TRICLINIC

... TRICLÍNIC , triclinice , adj . Sistem triclinic ( Min . ; în sintagma ) = sistem

 

ÎNCETINITOR

ÎNCETINITÓR , încetinitoare , s . n . Dispozitiv care micșorează viteza unor sisteme

 

ÎNTĂRI

... rigid , a ( se ) indura ; a deveni ( mai ) dens . 2. Tranz . A mări rezistența unei piese , a unui sistem tehnic etc . 3. Tranz . și refl . A face să prindă sau a prinde puteri ( de obicei după o boală ) , a ...

 

ÎNTĂRIT

... ÎNTĂRÍT , - Ă , întăriți , - te , adj . 1. ( Despre un sistem tehnic ) Făcut ( mai ) rezistent ; ( despre un material ) devenit ( mai ) rigid , ( mai ) dens . 2. Fig . Care a prins puteri ; întremat , înzdrăvenit ; reconfortat . 3. Care ...

 

ÎNTĂRITURĂ

... ÎNTĂRITÚRĂ , întărituri , s . f . 1. Loc fortificat , fortificație ; p . gener . orice sistem de baricadare . 2. Element care consolidează o construcție , un element al ei etc . 3. ( Înv . ) Iscălitură , pecete prin care se certifica un drept , o învoială ...

 

ÎNVĂȚĂTURĂ

... ÎNVĂȚĂTURĂ , învățături , ( 1 , 4 ) s . f . 1. Sistem de îndrumări teoretice și practice într - un anumit domeniu de activitate ; doctrină ; principiu teoretic sau practic ; precept . 2. Cunoștințe , cultură ; erudiție , înțelepciune . 3. Pregătire , studiu ...

 

ȘCOALĂ

... predau elementele de bază ale principalelor discipline ; p . ext . activitate legată de această instituție ; învățătură , învățământ . 2. Fig . Izvor , sursă de cunoștințe , de învățături ; mijloc , sistem de instruire într - un anumit domeniu ; p . ext . învățătură , experiență dobândită pe această cale . 3. Fig . Curent , mișcare științifică , literară , artistică etc . care grupează în ...

 

ȚESE

ȚÉSE , țes , vb . III . 1. Tranz . A încrucișa în unghi drept două sisteme de fire la războiul de țesut , trecând cu suveica bătătura prin urzeală , pentru a face o țesătură . 2. Tranz . A cârpi un ciorap , o haină etc . , făcând cu acul o cusătură specială . 3. Tranz . ( Despre păianjeni ) A - și face pânza . 4. Refl . recipr . Fig . A se încrucișa , a se întretăia ( ca firele unei urzeli ) . 5. Tranz . Fig . A pune la cale , a urzi o intrigă , un complot etc . ; a

 

ABERAȚIE

... ABERÁȚIE , aberații , s . f . 1. Abatere de la ceea ce este normal sau corect . 2. Defecțiune a unui sistem

 

ABSOLUT

ABSOLÚT , - Ă , absoluți , - te , adj . , adv . I. Adj . 1. Care este independent de orice condiții si relații , care nu este supus nici unei restricții , care nu are limite ; necondiționat , perfect , desăvârșit . 2. ( Despre fenomene social - economice , în legătură cu noțiuni de creștere sau de scădere cantitativă ) Considerat în raport cu sine însuși și nu în comparație cu alte fenomene asemănătoare ; care se află pe treapta cea mai de sus . 3. ( Mat . ; despre mărimi ) A cărui valoare nu depinde de condițiile în care a fost măsurat sau de sistemul la care este raportat . Valoare absolută = valoarea aritmetică a rădăcinii pătratului unei mărimi . 4. ( Lingv . ; în sintagma ) Verb absolut = verb tranzitiv care are complementul neexprimat , dar subînțeles . II. Adv . ( Servește la formarea superlativului ) Cu totul , cu desăvârșire ; exact , întocmai , perfect . Argumentare absolut

 

ACROMATIC

... ACROMÁTIC , - Ă , acromatici , - ce , adj . ( Despre lentile sau despre un sistem

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>