Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru USCAT
Rezultatele 81 - 90 din aproximativ 178 pentru USCAT.
MALȚ s . n . Produs obținut din boabe de cereale ( mai ales de orz ) încolțite , uscate și măcinate , folosit la fabricarea berii și a spirtului sau , prăjit , la prepararea unui surogat de cafea ;
MARCESCÉNT , - Ă , marcescenți , - te , adj . ( Bot . ; despre frunze ) Care se usucă , dar rămâne pe arbori în timpul
MINÁ , minez , vb . I . Tranz . 1. A așeza , a pune explozibile , mine ^1 ( 2 ) pe uscat sau în apă ; a depune o încărcătură de exploziv într - o clădire , la un pod etc . în scopul aruncării lor în aer . 2. ( Despre ape ) A săpa , a roade un
MISTRÁL s . n . Vânt puternic , rece și uscat , care suflă în Franța , din valea Ronului spre Marea
MORT , MOÁRTĂ , morți , - moarte , adj . , s . m . și f . I. Adj . 1. ( Despre ființe ) Care nu mai trăiește , care a murit . 2. ( Despre părți ale corpului ) Cu funcțiile vitale pierdute ; paralizat , înțepenit . 3. ( Despre plante ) Uscat , veșted . 4. Fig . ( Despre lucruri ) Fără viață , neînsuflețit ; nemișcat , încremenit . II. S . m . și f . Persoană care a murit , defunct , decedat ; trupul neînsuflețit al unei persoane așezat în coșciug sau
... 1. Tranz . A îmbălsăma ; a transforma în mumie . 2. Refl . ( Despre fructe ) A se zbârci , a se usca
MUMIFICÁT , - Ă , mumificați , - te , adj . Transformat în mumie ; p . ext . uscat , zbârcit . - V.
... în viață ; a răposa , a deceda , a sucomba , a expira . 2. ( Despre plante ) A se usca , a se veșteji . 3. Fig . A înceta de a mai fi văzut sau auzit ; a se pierde ...
NAFTALÍNĂ s . f . Substanță cristalizată , lucioasă , albă , cu miros pătrunzător , extrasă din gudroanele de la distilarea uscată a cărbunilor de pământ și folosită în industria chimică , ca insecticid , la conservarea blănurilor și a materialelor textile
... NISIPÁRNIȚĂ , nisiparnițe , s . f . 1. Vas mic umplut cu nisip fin care se presăra peste o hârtie proaspăt scrisă pentru a usca cerneala . 2. Aparat format din două recipiente de sticlă suprapuse care comunică între ele printr - un mic tub de sticlă și umplut cu o anumită ...
ÓCNIȚĂ , ocnițe , s . f . ( Pop . ) 1. Diminutiv al lui ocnă ( 1 ) . 2. Adâncitură într - o sobă de zid , în cuptorul sau în pereții caselor țărănești , în care se păstrează diferite obiecte ; firidă , nișă . 3. Groapă adâncă ; hrubă . 4. ( Reg . ) Schelet de pari în formă de prismă triunghiulară cu două laturi deschise , pe care se întind cerealele cosite sau secerate ca să se usuce ; acoperiș de scânduri sprijinit pe țăruș , sub care se întind snopii de cereale în același scop . [ Pl . și : ocniți ] - Ocnă + suf . -