Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru USCAT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 178 pentru USCAT.

USCA

USCÁ , usúc , vb . I . 1. Tranz . și refl . A scoate sau a - și pierde umiditatea printr - un procedeu mecanic , prin expunere la soare , la vânt , la foc etc . ; a ( se ) zbici , a ( se ) zvânta . 2. Tranz . A deshidrata legume , fructe , pește pentru a le putea conserva . 3. Refl . și tranz . A - și pierde sau a face să - și piardă vlaga , a slăbi sau a face să devină slab , palid ; p . ext . a ( se ) chinui , a ( se ) consuma . 4. Refl . ( Despre plante , frunze , flori ) A - și pierde seva ; a se veșteji , a se ofili . 5. Tranz . Fig . ( Fam . ) A stoarce pe cineva de bani ; a ruina , a sărăci . 6. Refl . Fig . ( Fam . ) A suferi lipsuri , privațiuni , a duce o viață

 

USUC

USÚC , usucuri , s . n . Substanță unsuroasă , albă - gălbuie , secretată de glandele sebacee și sudoripare ale ovinelor , care protejează fibrele de lână , menținându - le rezistența și

 

AMFIBIU

AMFÍBIU , - IE , amfibii , adj . , s . n . I. Adj . 1. ( Despre ființe ) Care poate trăi și în apă și pe uscat sau care are o fază de dezvoltare în apă și una pe uscat . 2. Fig . Care are o natură sau un aspect dublu . II. S . n . , adj . ( Avion , automobil sau tanc ) care este special construit , spre a putea fi utilizat atât pe uscat , cât și pe

 

USCĂȚEL

USCĂȚÉL , - ÍCĂ , uscaței , - ele , adj . , s . f . 1. Adj . Diminutiv al lui uscat ^2 ( I ) . 2. S . f . pl . Crengi subțiri și uscate ; uscături ( 1 ) . 3. S . f . ( Mai ales la pl . ) Prăjitură făcută din bucățele de aluat prăjite în grăsime sau coapte la cuptor ; uscătură ( 2 ) . - Uscat ^2 + suf . - el , -

 

USCARE

... USCÁRE , uscări , s . f . Acțiunea de a ( se ) usca și rezultatul ei ; uscat ^1 . - V. usca

 

BRIZĂ

BRÍZĂ , brize , s . f . Vânt ușor care suflă regulat la țărmul mării , în timpul zilei de la mare spre uscat , iar în timpul nopții de la uscat spre mare ; p . ext . adiere ,

 

CEAI

CEAI , ( 1 ) s . m . , ( 2 , 3 , 4 ) ceaiuri , s . n . 1. S . m . Arbust exotic cultivat pentru frunzele lui care , uscate , sunt folosite pentru prepararea unei băuturi cu efect excitant ( Thea sinensis ) ; p . rest . frunzele ( uscate ale ) acestui arbust . 2. S . n . ( De obicei urmat de determinări care arată felul ) Băutură obținută prin macerația , infuzia sau decocția frunzelor de ceai ( 1 ) sau a unor plante medicinale . 3. S . m . Timpul , masa ( de dimineață ) la care se bea ceaiul ( 2 ) . 4. S . n . Reuniune între prieteni , în cursul după - amiezii , la care se servește ceai ( 2 ) sau diferite gustări și se

 

SEMIUSCAT

SEMIUSCÁT , - Ă , semiuscați , - te , adj . Parțial uscat . [ Pr . : - mi - us - ] - Semi - +

 

SFRIJI

... SFRIJÍ , sfrijésc , vb . IV . Refl . A - și pierde vlaga ; a deveni zbârcit , uscat ; a slăbi , a se usca

 

SIMINICHIE

SIMINICHÍE , siminichii , s . f . Numele a două specii de arbuști mici din familia leguminoaselor , cu flori galbene , ale căror frunze și fructe uscate se întrebuințează ca purgativ și ca diuretic ( Cassia acutifolia și angustifolia ) ; p . restr . ( colectiv ) frunzele ( sau fructele ) uscate ale acestei

 

USCĂȚIV

USCĂȚÍV , - Ă , uscățivi , - e , adj . ( Despre ființe sau părți ale corpului lor ) Slab , uscat , costeliv . - Uscat ^2 + suf . -

 

   Următoarele >>>