Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DIRECT

 Rezultatele 91 - 100 din aproximativ 163 pentru DIRECT.

MONOGENEZĂ

MONOGENÉZĂ , monogeneze , s . f . ( Biol . ) Reproducere directă ( prin ouă sau prin ovule ) cu faze de dezvoltare

 

MUNCITOR

... 1. Adj . Care muncește . ( În concepția marxistă ) Clasa muncitoare = ( în capitalism ) proletariat ; ( în socialism ) clasă socială alcătuită din totalitatea oamenilor care muncesc în producție , folosind direct mijloacele de producție proprii mașinismului și industriei moderne , și care constituie forța conducătoare a societății . 2. S . m . și f . , adj . ( Persoană ) care ...

 

NEMIJLOCIT

... NEMIJLOCÍT , - Ă , nemijlociți , - te , adj . , adv . ( Care se face ) fără mijlocirea vreunei persoane , fără interpunerea vreunei fapte , întâmplări etc . din afară , pe o cale neocolită , direct

 

NETED

... Care este drept , fără asperități , care este lipsit de denivelări , de accidente : întins , plan , șes . 3. Fig . Clar , precis , limpede , deslușit ; p . ext . deschis , fățiș , direct

 

NITRODERIVAT

... NITRODERIVÁT , nitroderivați , s . m . Substanță organică a cărei moleculă conține o grupare alcătuită din azot și oxigen , legată direct

 

NUMERAR

... NUMERÁR s . n . Valoare bănească în monede sau în hârtie - monedă , care poate servi direct

 

OBIECTIV

... însușirea de a reda realitatea în chip nefalsificat , detașat de impresii subiective ; nepărtinitor , imparțial ; obiectivist ( 2 ) . 3. ( Gram . ) Care se referă la obiectul direct sau indirect . Reflexiv obiectiv . II. S . n . 1. Sistem optic convergent , format din una sau mai multe lentile care intră în construcția unui aparat optic ...

 

OBLU

... 2. ( Despre mers ) Încet și uniform . II. Adv . ( Pop . ) În linie dreaptă ; drept ; p . ext . ( în legătură cu verbe de mișcare ) fară înconjur , fără ocol , direct

 

OCHI

... circular situat pe partea superioară a unei mașini de gătit , pe care se așază vasele pentru a le pune în contact direct cu flacăra . 6. S . n . ( Mai ales la pl . ) Mâncare făcută din ouă prăjite în tigaie sau fierte fără coajă , astfel ca gălbenușul să rămână ...

 

OFTALMOMETRU

OFTALMOMÉTRU , oftalmometre , s . n . 1. Instrument care servește la măsurarea razelor de curbură a corneei în diferite direcții , folosit în special pentru determinarea astigmatismului . 2. Instrument folosit pentru determinarea distanței vizibilității distincte a

 

ORB

ORB ^1 s . n . ( În sintagma ) Orbul găinilor ( sau găinii ) = numele popular al unei boli de ochi care se manifestă prin imposibilitatea de a vedea seara după apusul soarelui ; p . ext . miopie . ORB ^2 , OÁRBĂ , orbi , oarbe , adj . 1. ( Adesea substantivat ) Lipsit de simțul văzului , care nu vede ( deloc ) . 2. Fig . Care nu admite alte păreri , 3. Fig . Care pare să acționeze fără discernământ ; a cărui rațiune e întunecată , tulburată de o pasiune , lipsit de clarviziune ; p . ext . de temut , fioros . 4. Fig . Lipsit de lumină ; întunecos , întunecat . 5. ( În sintagmele ) Fereastră oarbă sau geam orb = adâncitură în perete , de forma unei ferestre , făcută cu scop arhitectonic . Sobă oarbă = motiv ornamental de forma unei sobe ; sobă care are gura în a doua cameră . Dușumea oarbă = dușumea de scânduri brute așezate distanțat , peste care se montează parchetul . Cartuș orb = cartuș fără proiectil , folosit la exerciții , la parade , la demonstrații etc . Cameră oarbă = cameră fără ferestre , destinată unor scopuri speciale ( în fizică , în medicină etc . ) . Puț orb = puț de mină care nu are ieșire directă la

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>