Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ABSURD

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 11 pentru ABSURD.

ABSURDITATE

... ABSURDITÁTE , absurdități , s . f . Caracterul a ceea ce este absurd

 

ABERAȚIE

... normal sau corect . 2. Defecțiune a unui sistem optic , care duce la obținerea unor imagini neclare , deformate etc . 3. Ceea ce este inadmisibil , absurd

 

ABERANT

... ABERÁNT , - Ă , aberanți , - te , adj . Care se abate de la tipul normal sau corect , care constituie o aberație ( 1 ) , absurd

 

APAGOGIC

... APAGÓGIC , - Ă , apagogici , - ce , adj . Raționament apagogic ( În sintagma ) = raționament indirect prin reducere la absurd

 

ELUCUBRAȚIE

ELUCUBRÁȚIE , elucubrații , s . f . Combinație haotică de elemente absurde ;

 

ELUCUBRANT

... ELUCUBRÁNT , - Ă , elucubranți , - te , adj . ( Livr . ) Aberant , absurd

 

ILOGIC

... ILÓGIC , - Ă , ilogici , - ce , adj . Care nu este conform cu logica , care contrazice logica ; absurd

 

PARADOX

PARADÓX , paradoxuri , s . n . 1. Enunț contradictoriu și , în același timp , demonstrabil ; părere ( absurdă ) contrară adevărului unanim recunoscut ; p . ext . ciudățenie ; enormitate , absurditate . 2. ( În sintagma ) Paradox hidrostatic = faptul că presiunea unui lichid pe fundul unui vas nu depinde de dimensiunile și de forma vasului respectiv . [ Pl . și :

 

PARADOXAL

... PARADOXÁL , - Ă , paradoxali , - e , adj . Care ține de paradox , care constituie sau folosește un paradox ; plin de contradicții ; p . ext . ciudat ; absurd

 

STUPID

... STUPÍD , - Ă , stupizi , - de , adj . 1. ( Adesea adverbial ) Lipsit de sens , de rațiune , de conținut ; absurd