Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ALBIT
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 10 pentru ALBIT.
ALBEÁȚĂ s . f . 1. Calitatea de a fi alb ; culoare albă ; ( rar ) albime . 2. Leucom ; ( impr . ) cataractă ( 2 ) . [ Var . : albéțe s . f . ] - Alb + suf . -
ÎNCĂRUNȚÍ , încărunțesc , vb . IV . Intranz . ( Despre păr ) A începe să albească ; a deveni cărunt ; ( despre persoane ) a începe să albească la păr ; a cărunți ; p . ext . a îmbătrâni . - În +
CĂRÚNT , - Ă , cărunți , adj . ( Despre păr , barbă , mustață ) Care a început să albească ; alb ,
ÎNĂLBÍT^2 , - Ă , înălbiți , - te , adj . Albit ^2 . [ Var . : ( reg . ) nălbít , - ă adj . ] - V. înălbi . ÎNĂLBÍT^1 s . n . Faptul de a înălbi ; înălbire . - V.
ALBÍ , albesc , vb . IV . 1. Refl . , intranz . și tranz . A deveni sau a face să devină ( mai ) alb . 2. Intranz . A ieși în evidență , a se contura ( din cauza culorii
ALBITORÍE , albitorii , s . f . Secție într - o întreprindere textilă în care se albesc produsele prin distrugerea pigmenților naturali ai fibrelor . - Albitor + suf . -
ECRÚ adj . invar . De culoarea mătăsii nespălate , care nu a fost albită ; bej -
GHILÍT^2 , - Ă , ghiliți , - te , adj . ( Reg . ; despre pânză ) Care a fost albit ^2 prin muierea în apă și întinderea repetată la soare ) . - V. ghili . GHILÍT^1 s . n . ( Reg . ) Ghileală . - V.
INDIÁN^2 , - Ă , indieni , - e , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . Persoană care face parte din populația de bază a Indiei sau este originară de acolo . 2. Adj . Care aparține Indiei sau populației ei , privitor la India sau la populația ei ; indic . INDIÁN^1 s . n . Țesătură de bumbac subțire și fină , albită , vopsită sau imprimată , din care se confecționează obiecte de lenjerie . [ Pr . : - di - an . - Var . : indiánă s .