Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ARGUMENTA

 Rezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentru ARGUMENTA.

ARGUMENTAȚIE

ARGUMENTÁȚIE , argumentații , s . f . Argumentare . [ Var . : ( înv . ) argumentațiúne s .

 

ARGUMENTAȚIUNE

ARGUMENTAȚIÚNE s . f . v .

 

ARGUMENTARE

... ARGUMENTÁRE , argumentări , s . f . Acțiunea de a argumenta și rezultatul ei ; totalitatea argumentelor aduse în sprijinul unei afirmații ; argumentație . - V. argumenta

 

NEÎNTEMEIAT

NEÎNTEMEIÁT , - Ă , neîntemeiați , - te , adj . Care nu este bine argumentat , justificat ; fără temei . - Ne - +

 

PERTINENT

PERTINÉNT , - Ă , pertinenți , - te , adj . 1. ( Livr . ) Care se potrivește exact obiectului despre care este vorba , care este adecvat pentru ceea ce vrea să argumenteze ; potrivit , nimerit , convenabil ; p . ext . care denotă profunzime , competență . 2. ( Despre elemente lingvistice ) Dotat cu o anumită funcțiune într - un sistem