Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru BINE FĂCUT
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 50 pentru BINE FĂCUT.
... Tranz . I. 1. A întocmi , a alcătui , a făuri , a realiza , a fabrica un obiect . Face un gard . 2. A construi , a clădi ; a ridica , a așeza . Face o casă . Face fânul stoguri . 3. A găti , a prepara , a pregăti un aliment , o mâncare . 4. A compune , a ... I. 1. A proceda ; a acționa ; a se comporta . Fă cum știi . 2. A - i merge cuiva bine ( sau rău ) , a o duce bine ( sau rău ) . 3. ( În superstiții , determinat prin " a bine " , " a rău " , " a ploaie " etc . ) A prevesti , a cobi . Porcul face a ploaie . 4. ( Pop . ; în superstiții ) A vrăji , a fermeca ; a descânta . I - a făcut ... Cât fac pantofii ? 2. ( La pers . 3 ; cu valoare impersonală ) A fi vrednic ( de a . . . ) , a merita ( să . . . ) . Scump , dar face ! 3. ( Fam . ; în expr . ) Nu
... VOINÍC , - Ă , voinici , - ce s . m . , adj . I. S . m . 1. Tânăr bine făcut , chipeș , curajos , viteaz , îndrăzneț . 2. Flăcău , fecior . 3. ( Înv . ) Soldat , ostaș . II. Adj . ( Despre oameni ) Bine
... BUN , - Ă , buni , - e , ( I - VIII ) adj . , s . m . și f . , ( IX ) bunuri , s . n . , ( X ) adv . I. Adj . Care are calități . 1. Care face în mod obișnuit bine altora , care se poartă bine cu alții ; binevoitor . 2. Care se achită de obligațiile morale și sociale ; corect , cuviincios ; frumos , milos . 3. ( Despre copii ) Cuminte , ascultător , îndatoritor ; care are grijă ... Frumos , plăcut , agreabil . 5. Liniștit , tihnit , fără griji ; fericit . Viață bună . III. Adj . 1. Potrivit , apt pentru un anumit scop ; p . ext . care - și îndeplinește bine menirea . 2. ( Despre organele corpului sau despre funcțiunile lor ) Care funcționează bine . 3. ( Despre îmbrăcăminte și încălțăminte ) Care nu este uzat ; p . ext . nou , de sărbătoare . 4. De calitate superioară ; p . ext . de preț , scump , nou . 5 ... circulație . IV. Adj . Înzestrat , talentat , priceput ; p . ext . dibaci , abil , iscusit . V. Adj . 1. Folositor , util ; avantajos , rentabil . 2. ( În basme și superstiții ) Prevestitor de bine . VI. Adj . 1. Zdravăn , puternic , strașnic . 2. Întreg , plin ; deplin ; p . ext . mai mult decât . . . , și mai bine . 3. ( În expr . ) Într - o bună zi ( sau dimineață ) = cândva , odată ; pe neașteptate . VII. Adj . ( Despre legături de rudenie ) De sânge , adevărat . Tată bun . VIII ...
... BINEFĂCĂTÓR , - OÁRE , binefăcători , - oare , adj . , s . m . și f . 1. Adj . Care face bine , care folosește . 2. S . m . și f . Persoană care face bine altora . - Bine
... Ă , zidiți , - te , adj . 1. Clădit , construit , executat din zidărie ^1 . 2. ( Despre uși , ferestre ) Închis , astupat cu un zid . 3. ( Despre oameni , în expr . ) Bine zidit = bine
... Loc unde se întretaie două sau mai multe drumuri ; răscruce , răspântie . 11. ( În sintagma ) Cruce de voinic ( sau de om ) = bărbat în toată puterea ; bărbat bine făcut ; voinic . II. ( Bot . ) Compuse : crucea - pământului = plantă erbacee meliferă din familia umbeliferelor , cu tulpina și frunzele păroase , cu flori albe sau roz ; brânca - ursului ...
... ÎMPLINÍT , - Ă , împliniți , - te , adj . 1. ( Despre noțiuni de timp ) Întreg , complet . 2. ( Despre oameni ) Bine
... VOINICÓS , - OÁSĂ , voinicoși , - oase , adj . Bine
... POTRIVÍ , potrivesc , vb . IV . 1. Refl . și tranz . A avea sau a face să aibă însușiri comune cu cineva sau cu ceva , a fi sau a face să fie la fel ; a fi sau a pune pe același plan . 2. Tranz . A așeza ceva la locul ... aranja într - un anumit fel , a face să stea așa cum trebuie . 3. Tranz . A pune de acord , a face să corespundă , să fie la fel cu altceva , a adapta , a da după . . . 4. Tranz . A da forma dorită ... 5. Refl . și tranz . A fi sau a face pe măsura cuiva , a - i veni sau a face să vină bine . Haina i se potrivește . 6. Tranz . A face în așa fel încât . . . ; a calcula , a chibzui , a cumpăni . 7. Refl . ( Pop . și fam . ) A da ...
... Fir elastic confecționat din metal , din intestine de animale etc . care se întinde pe unele instrumente muzicale și produce , prin vibrare , sunete ; coardă . 2. Sfoară bine întinsă , făcută din fire elastice și răsucite , destinată să țină întinsă pânza ferăstrăului . 3. Parte a frâului care înconjură bărbia calului și se ...
... FĂCĂTÓR , - OÁRE , făcători , - oare , adj . , s . m . și f . ( Rar ) ( Persoană ) care face , creează , realizează ceva . Compuse : făcător - de - bine = binefăcător . Făcător - de - rele = răufăcător . - Face