|
|
||
Vezi și:CRUCI,
CRUCIȘ,
CRUCIȚĂ,
CRUCIȘĂTOR,
CRUCIȘĂTURĂ,
ÎNCRUCI,
CRUCIULIȚĂ,
RĂSCRUCE,
SVASTICĂ,
ÎNCHINĂTOR
... Mai multe din DEX...
CRUCE - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. CRÚCE, cruci, s.f. I. 1. Obiect format din două bucăți de lemn, de piatră, de metale prețioase etc. așezate perpendicular și simetric una peste alta și constituind simbolul credinței creștine. * Expr. A pune cruce cuiva (sau la ceva) = a considera ca mort, definitiv lichidat, pierdut. A fi cu crucea-n sân = a fi (sau a se preface) evlavios. Cruce de aur, spun oamenii superstițioși când aud numele diavolului. 2. Figură sau desen în formă de cruce (I 1), având diferite semnificații: într-o listă de nume de persoane arată că posesorul celui însemnat cu cruce a decedat; înaintea unui cuvânt atestă vechimea mare a cuvântului respectiv; în calendar marchează o zi de sărbătoare creștină; peste un text indică semnul anulării etc. * Cruce roșie = semn distinctiv al spitalelor, ambulanțelor, centrelor de asistență medicală, de prim ajutor etc. 3. Simbol al ritualului creștin, care constă dintr-un gest (semnul crucii) făcut cu degetele la frunte, la piept și, succesiv, la cei doi umeri. * Expr. A-și face cruce = a) a executa simbolul crucii (I 1); b) a se minuna, a se mira tare. 4. Religia, confesiunea creștină: creștinism. 5. Termen care intră în componența numelui unor decorații, insigne etc. în formă de cruce (I 1). Crucea "Sfântul Gheorghe". 6. Nume dat la diverse obiecte sau părți ale unor obiecte, dispuse în formă de cruce (I 1). * (Tehn.) Cruce cardanică = dispozitiv mecanic de asamblare prin articulare, permiţând transmiterea mișcării circulare între doi arbori care pot forma între ei un unghi oarecare. 7. Piesă de oțel, fontă, beton etc. pentru legarea a două conducte în prelungire, din care se despart două orificii laterale perpendiculare. ** Fiting cu patru intrări. ** Crucea căruței = bucată de lemn pusă de-a curmezisul peste proțap. Crucea amiezii = a) punct pe bolta cerească unde se află soarele la amiază; b) ora 12 ziua. Crucea nopţii = miezul nopții. * Loc. adj. și adv. În cruce = (așezat) cruciș, încrucișat. * Expr. (Soarele) e cruce amiazăzi sau în crucea amiezii sau soarele e (în) cruci sau (în) cruce amiazăzi = (e) la amiază, (ne aflăm) la ora 12 din zi. ** (Adverbial) Cruciș. * Expr. A se pune cruce = a se împotrivi unei acțiuni, a se pune de-a curmezişul spre a o zădărnici. 8. Instrument de tortură în antichitate, pe care osânditul îl purta adesea în spinare până la locul de execuție și pe care era apoi pironit cu cuie. * Expr. A-și purta crucea = a îndura o suferință mare. ** (La catolici) Drumul crucii = ciclu de 14 picturi sau sculpturi reprezentând chinurile lui Cristos de la judecata lui Pilat până la răstignire; calvar, drumul Golgotei. 9. (Pop.: art.) Constelația lebedei, formată din cinci stele așezate în formă de cruce (I 1). 10. (Adesea la pl.) Loc unde se întretaie două sau mai multe drumuri; răscruce, răspântie. * Expr. A face cruce = (despre vehicule cu orar fix) a se întâlni într-o stație, venind din direcții diferite. (Reg.) A i se face (cuiva) calea cruce cu cineva = a-i ieși cuiva cineva în cale, a se încrucișa drumurile mai multor persoane. A da cu crucea peste cineva = a întâlni pe cineva din întâmplare, pe neașteptate. A i se face cuiva calea cruce = a se deschide înaintea cuiva o răspântie; fig. a avea de ales între mai multe soluții; a se ivi piedici înaintea cuiva. ** (Înv.) Echipă compusă din doi până la patru soldați, care erau obligați să plătească, în mod solidar, căpeteniilor o anumită cotă de impozite. 11. (În sintagma) Cruce de voinic (sau de om) = bărbat în toată puterea; bărbat bine făcut; voinic. II. (Bot.) Compuse: crucea-pământului = plantă erbacee meliferă din familia umbeliferelor, cu tulpina și frunzele păroase, cu flori albe sau roz; brânca-ursului (Heracleum sphondylium); crucea-voinicului = plantă erbacee din familia ranunculaceelor, cu flori mari, albastre (Hepatica transilvanica). - Lat. crux, -cis.Sursa : DEX '98 CRÚCE s., adv. I. s. 1. v. troiță. 2. cercevea. (\~ la o fereastră.) 3. (TEHN.) (reg.) strup, strupalnic. (\~ la ham.) 4. (TEHN.) răscruce. (De \~ căruței se prind șleaurile.) 5. (TEHN.) ceatlău, (reg.) flântar, măgăriță, răscol, scară, (Mold., Transilv. și Ban.) feleherț, (Mold. și Transilv.) spiță, (Transilv.) tecărău. (\~ la car sau căruță.) 6. (TEHN.) crucea dinainte = (reg.) cântar, cumpănă, lambă, răscruce, scară. (\~ la car sau căruță.); crucea dinapoi = (reg.) brăcinar, brănișor, coardă, iuhă, lehă, splină. (\~ la car sau căruță.) 7. (TEHN.) (reg.) bot, botniță, hobot, obad, opleniță. (\~ la sanie.) 8. v. bulfeu. 9. v. aripă. 10. (BOT.) crucea-pământului (He-racleum sphondylium) = brânca-ursului, (înv. și reg.) sclipeț, (reg.) laba-ursului, talpa-ursului; crucea-voinicului (Hepatica transsilvanica) = trei-răi. II. adv. v. cruciș.Sursa : sinonime CRÚCE s. v. creștinism, ghindă, intersecție, încrucișare, întretăiere, jumătate, lambă, răscruce, răspântie, spatie, treflă, vătrai.Sursa : sinonime crúce s. f., g.-d. art. crúcii; pl. cruciSursa : ortografic CRÚC//E \~i f. 1) (în antichitate) Instrument de tortură, pe care erau pironiți osândiții la moarte. Hristos a murit pe \~. 2) Obiect de cult, făcut din două bucăți de lemn, din piatră sau din metal așezate perpendicular una peste alta, constituind simbolul creștinismului. 3) Simbol al creștinismului, constând dintr-un gest făcut cu degetele mâinii drepte, care este dusă de la frunte la piept și de la un umăr la altul. * Fă-ți \~! dă-ți seama ce spui! 4) v. RĂSCRUCE. 5) Obiect în formă de cruce folosit în unele mecanisme. \~ea căruței. 6) (la cărțile de joc) Semn distinctiv având forma unei frunze de trifoi; treflă. Damă de \~. [G.-D. crucii] /<lat. crux, \~cisSursa : NODEX crúce (-ci), s.f. - 1. Obiect format din două bucăți de lemn, piatră etc. puse perpendicular una peste alta, constituind simbolul credinței creștine. - 2. Semnul crucii. - 3. Crucifix. - 4. (Rar) La cărțile de joc, treflă. - 5. Steag al unei oști creștine. - 6. Companie, breaslă. - 7. Diademă în formă de cruce purtată de mirese la ceremonia de nuntă. - 8. Răscruce, răspîntie. - 9. Miez de nucă. - 10. Nume dat mai multor plante cu flori în formă de cruce: Galium cruciata; Paris quadrifolia etc. - 11. Nume dat diferitelor obiecte în formă de cruce: orcic, bîrnă transversală, transept, căprior, traversă, grindă longitudinală, cap de cruce, spiță, diblu, braț. - Mr. c(ă)ruță, megl. cruță. Lat. cr?cem (Pușcariu 416; Candrea-Dens., 411; REW 2348; DAR); cf. alb. krük (Meyer 207; Philippide, II, 639), it. croce, prov. crotz, fr. croix, sp., port. cruz. Este cuvînt de uz general (ALR, I, 300). - Der. cruciuliță, s.f. (crucifix; medalion; nume dat mai multor plante cruciforme); cruci, vb. (a răstigni; a încrucișa, a amesteca două rase de animale; a blasfemia; refl., a-și face semnul crucii, a se închina; a se minuna, a fi surprins), pentru al cărui al doilea sens cf. corci; încruci, vb. (a încrucișa; a-și face cruce); crucelnic, s.n. (piesă la războiul de țesut; vîrtelniță); crucer, s.m. (centimă dintr-un florin austriac), de la cruce după modelul lui Kreuzer, cf. creițar; crucer, s.m. (monedă), formație artificială din sec. XVIII; descruci, vb. (a descompune elementele unei cruci, a desface); răscruce, s.f. (răspîntie; cruce a căruței; cruce a vîrtelniței); cruciș, adv. (pieziș, oblic; în formă de cruce); încrucișat, s.n. (răscruce; cruce de vîrtelniță); încrucișa, vb. (a pune în formă de cruce; a amesteca animale de rase diferite; refl., a-și tăia drumul, a se întretăia; refl., a-și face cruce; refl., a se uita cruciș); încrucișetură, s.f. (răspîntie, răscruce); descrucișa, vb. (a desface ce era încrucișat); crucișetor, s.n., format după fr. croiseur. - Der. neol. cruciadă, s.f., din fr. croisade; cruciat, s.m., cf. it. crociato; crucifica, vb., din lat. crucificare, sec. XIX; crucifix, s.n., din fr.; cruciform, adj., din fr.Sursa : etimologic Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru CRUCERezultatele 1 - 10 din aproximativ 446 pentru CRUCE. Ion Luca Caragiale - Crucea și semiluna Ion Luca Caragiale - Crucea şi semiluna Crucea și semiluna de Ion Luca Caragiale Luna strălucește ca o lampă mare, Revărsând splendoarea-i până-n depărtare. La ospățul falnic, strânsă-i oaste multă; Toți vorbesc în parte, nimenea n-ascultă. Dar ca și stejarul mândru de la munte, Mircea-și netezește nobila sa frunte, Și ca și stejarul mândru când înfruntă Crunta vijelie, Mircea se încruntă. Și, apoi, se scoală deodată-n picioare Și cu glas puternic le strigă: „Tăcere! Ați uitat voi oare pe al vostru Domn, Ce-și visează țara chiar în al său somn? Cum acele vremuri sfinte le uitați, Când pe Mircea-Vodă voi îl respectați? Ce? sunt oare altul, sau voi sunteți alți? Sunt pitici acuma brazii cei înalți? S-a surpat Carpatul și, din rădăcină, Stânca se preface într-o moale tină? Nu mai curge Istrul în largul său pat, Și patriotismul vostru v-a secat? Mâine este lupta, lupta cea de moarte, De la care-atârn-a României soarte! Glorie sau moarte vom întâmpina; Însă jur pe ceruri nu vom dezarma! Căci ce este moartea dacă nu e viață? Dacă n-o privește un român în ... Cincinat Pavelescu - Pe o cruce de marmură ... Cincinat Pavelescu - Pe o cruce de marmură Pe o cruce de marmură de Cincinat Pavelescu Cu toții prin lume purtăm câte-o cruce: Mai grea, mai ușoară, precum ne e partea, Și nu ne dăm seama cum timpul ne-aduce Și vara, și toamna, și iarna... și moartea ... Heinrich Heine - Aș pune cruce sărăciei ... Heinrich Heine - Aş pune cruce sărăciei Aș pune cruce sărăciei mele De-aș fi un pictor meșter de icoane, Să zugrăvesc tablouri după toane, Împodobind biserici și castele. Potop de daruri, aur și coroane ... Ștefan Octavian Iosif - Aș pune cruce sărăciei ... Ştefan Octavian Iosif - Aş pune cruce sărăciei Aș pune cruce sărăciei mele De-aș fi un pictor meșter de icoane, Să zugrăvesc tablouri după toane, Împodobind biserici și castele. Potop de daruri, aur și coroane ... ... care mama noastră ne-a învățat să-l facem în fața sfântului iconostas; pentru strălucirea crucii, sfinții mucenici au murit în chinuri; pentru cruce, domnii noștri viteji au luptat în șirul veacurilor; și, în sfârșit, pe cruce, Domnul nostru Isus Hristos și-a jertfit viața pentru mântuirea păcatelor omenești! Așadar, Crucea e semnul care vă va călăuzi, credeți în ea ... unei clipe; și-au ales steaua, iubiți alegători, pentru că ocârmuirea lor de astăzi e steaua rea a acestei biete țări!... Făcânduvă dar cruce și lepădându-vă de cei care zboară printre stele, ca duhurile rele, mergeți cu noi, înainte, iubiți și stimați alegători... Suflând, cu șurloaie de sudoare ... nemernici. Crucea, crucea roșie, care acoperă pe cei istoviți și răniți în lupte; crucea, semnul care amintește de tăcerea, de muțenia cimitirelor! Puneți-le dar cruce Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Pravoslavnicul și slăninele ... le făcură în patru și le atîrnară în podul casei. La urmă, românul, mulțumit, vroi să dea cîteva bucăți de carne pravoslavnicului. Bătrînul își făcu cruce, se cutremură și cu nici un preț nu voi să primească, zicînd c-un glas de mucenic : -Lasă, lasă, omul lui Dumnezeu, că pentru Dumnezeu ... luă popește, făcînd cruci late : - Acesta este întunericul cel vecinic și scîșnirea dințiiiilor ! Și nimic, nici o scîșnire de dinți. Cucernicul iar îi trase o cruce și puse mîna pe bărbat, și-l hîțîi, cîntînd prelung și tare : - Balaurul acesta pe care l-ai zidit a-l batjocorî pre ... îi scapă o slănină. Slănina răbufni în niște străchini și le sparse cu mare zgomot, să se fi dășteptat și pietrele. Și pravoslavnicul făcu o cruce și zise: - Întristat este sufletul meu pîna la moarte ! Doamne, păzește-mă de ceasul acesta și mă izbăvește de cel răăău ! Omul din casă se ... ... Îi arde-n ochii Lui senini, Și cu o jalnică zâmbire El rabdă-a crucii chinuire, Cununa aspră cea de spini. Pe lângă cruce stau în roată Mulțimi de oameni. Uneori Întunecata, oarba gloată, De râs bufnește mișcător, Și nu pricepe, nu gândește, Pe Cine îl obijduiește Cu râsul ... îngropat Și piatra gropii I-au udat Cel de pe urmă plâns al lor... III A cui plânsoare tăinuită Ascultă cea de mijloc cruce? Ființa-aceasta necăjită De unde soarta o aduce? Nădăjduind la vindecare Ea peste mări și peste țări Venit-a, poate, ușurare Să-i ... lume-a stins, Sfârșitu-s-a batjocorit, În chinuri grele necăjit... Ori poate-un tainic ucenic Plecându-și capul arzător La cruce-și varsă al lui dor, Plângând ca pruncușorul mic? Un păcătos nepocăit La cruce, poate, a venit, Aici să-și verse pocăința? Nu — îi Iuda. Nu dorința De rugăciune l-a adus La crucea ... acum că nu-i găsi Tu nicăierea liniștire, Și pentru aspra-ți pedepsire Hristos în veci ți s-a ivi. Fugi de această ... Alexei Mateevici - Rugăciune pentru pahar ... când într-a cerului lărgime Va plânge-nsângerata lună, Batjocuri grele mi-or aduce, Spurcând cu ele jertfa sfântă Aceia căror de pe cruce Le-ai da blagoslovire blândă, Și cu un râs răutăcios S-or îndârji ei la Hristos... Părinte! Treacă-mă paharul Acesta, care-mi dă amarul ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Două lacrîmi ... alta, parc-ar fi voit să se sărute pe furiș, să nu le-auză nimeni... Cînd ajunsei acolo, tresării. Ea smulgea bălării de lîngă o cruce nouă. — Azi n-ai cîntat, îi zisei eu, neștiind cum să încep vorba. — Azi nu vroiam să vii... îmi răspunse ea. — Frate ... Gheorghe Asachi - Turnul lui But ... arde ca venin. De ea piatra s-a-ncălzi, Doar ceva m-oi răcori. Ce colană-i ferecată? Crucea care mam-au dat! Cruce-mpunge ca săgeata, Fruntea me a încruntat; Să nu pați de ea și tu, Crucea leapăd-o de-amu! Căzând, peri acea cruce ... Ivan Nikitin - Rugăciune pentru pahar ... când într-a cerului lărgime Va plânge-nsângerata lună, Batjocuri grele mi-or aduce, Spurcând cu ele jertfa sfântă Aceia căror de pe cruce Le-ai da blagoslovire blândă, Și cu un râs răutăcios S-or îndârji ei la Hristos... Părinte! Treacă-mă paharul Acesta, care-mi dă amarul ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CRUCERezultatele 1 - 10 din aproximativ 47 pentru CRUCE. ... se minuna ( și a - și face semnul crucii ) ; a se încruci . 2. Tranz . ( Rar ) A așeza în formă de cruce ... Adj . 1. ( Despre ochi , p . ext . despre oameni ) Sașiu ; fig . dușmănos . 2. Care se întretaie , se încrucișează . II. Adv . 1. Întretăindu - se în formă de cruce ... CRUCÍȚĂ , crucițe , s . f . ( Rar ) Cruciuliță ( 1 ) . - Cruce CRUCIȘĂTÓR , crucișătoare , s . n . Navă de război rapidă , mai ușoară decât cuirasatul , care servește ca avangardă într - o escadră , la recunoașteri etc . - [ În ] crucișa + suf . - ător . ( După fr . CRUCIȘĂTÚRĂ , crucișături , s . f . ( Reg . ) ÎNCRUCÍ , încrucesc , vb . IV . Refl . ( Pop . ) A se cruci . - În + ... CRUCIULÍȚĂ , cruciulițe , s . f . 1. Diminutiv al lui cruce ( I 1 ) ; cruciță . 2. Cusătură artistică de mână , foarte folosită în portul național și în lucrăturile românești . 3. Nume dat mai multor plante erbacee din ... ... Moment hotărâtor în viața unui om , a unui popor etc . ; cotitură . 3. Parte a carului de care se prind șleaurile . 4. Cruce de lemn care împarte o fereastră în mai multe despărțituri . 5. Parte a vârtelniței formată din două stinghii încrucișate de care sunt prinse ... ... SVÁSTICĂ , svastici , s . f . Obiect în formă de cruce cu brațe egale , îndoite la capăt în unghi drept , servind ca simbol religios la unele popoare orientale ; cruce ÎNCHINĂTÓR , - OÁRE , închinători , - oare , s . m . și f . Persoană care se roagă , se închină , își face semnul crucii ; p . ext . Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||