Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru BUBUITURA

 Rezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentru BUBUITURA.

BUBUIT

... BUBUÍT s . n . Faptul de a bubui ; zgomot înfundat și puternic produs de tunet , de arme de foc , de explozii etc . ; bubuire , bubuitură

 

BUBUITURĂ

BUBUITÚRĂ , bubuituri , s . f . Bubuit . [ Pr . : - bu - i - ] - Bubui + suf . -

 

EXPLODA

EXPLODÁ , explodez , vb . I . Tranz . 1. ( Despre explozive , proiectile , reactoare nucleare , vase etc . ; la pers . 3 ) A se descompune violent sub acțiunea căldurii sau a unui factor mecanic , dezvoltând brusc căldură și gaze sub presiune , care produc zguduituri , bubuituri puternice și efectuare rapidă de lucru mecanic ; a face explozie . 2. ( Despre vulcani ) A erupe brusc , a expulza lavă , bombe vulcanice , gaze etc . 3. Fig . A interveni brusc și violent în discuție ; a

 

TRĂSNITURĂ

... TRĂSNITÚRĂ , trăsnituri , s . f . Zgomot produs de trăsnet ; bubuitură