Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru BUI
Rezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentru BUI.
BUIMĂCÍ , buimăcesc , vb . IV . Refl . și tranz . A deveni sau a face să devină
BUIMĂCÍRE , buimăciri , s . f . Faptul de a ( se ) buimăci ; buimăceală . - V.
BUIMĂCÍT , - Ă , buimăciți , - te , adj . Buimac . - V.
BUIMĂCEÁLĂ , buimăceli , s . f . Buimăcire . - Buimăci + suf . -
BUIMÁTIC , buimatici , - ce , adj . ( Rar ) Buimac . - Buim [ ac ] + suf . -