Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CO-
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 141 pentru CO-.
COȘ ^2 , coșuri , s . n . Bubuliță purulentă care se formează pe față sau pe corp ca urmare a unei leziuni sau a unei inflamații a glandelor sebacee . - [ Pl . și : ( m . ) coși ] COȘ ^1 , coșuri , s . n . 1. Obiect de diferite forme , făcut dintr - o împletitură de nuiele , de papură , de rafie etc . , cu sau fără toarte , care servește la transportarea sau la depozitarea unor obiecte ; coșarcă . 2. Unealtă de pescuit de formă ovală , cilindrică etc . , făcută din împletitură de nuiele sau de mlajă și folosită la prinderea peștilor mici . 3. ( La jocul de baschet ) Cerc metalic fixat perpendicular pe un panou de lemn și prevăzut cu o plasă fără fund prin care trebuie să fie trecută mingea pentru a se marca un punct ; punct marcat în acest fel . 4. Parte din instalația unei mori mici , în formă de ladă cu gura largă și fără fund , în care se toarnă grăunțele de măcinat . 5. Împletitură de nuiele care se așază ca o ladă pe fundul carului , înlocuind loitrele și codârla când se transportă lucruri mărunte . 6. Acoperământ de piele sau de pânză al unei trăsuri , care se poate ridica sau strânge . 7. ( ...
COȘÁR^2 , coșari , s . m . 1. Persoană care curăță coșurile ^1 ( 8 ) și sobele de funingine ; hornar . 2. Persoană care face coșuri ^1 ( 1 , 5 ) . - Coș ^1 + suf . - ar . COȘÁR^1 , coșare , s . n . Îngrăditură de nuiele pentru adăpostirea vacilor , a oilor
COȘÁVA , s . f . art . Vânt rece , cu viteză mare , asemănător cu bora , care bate primăvara dinspre Alpii Dinarici . - Et .
COȘAVERÁJ , coșaveraje , s . n . Raportul dintre punctele marcate și cele primite la jocul de
COȘCIÚG , coșciuge , s . n . 1. Sicriu . 2. ( Reg . ) Coșniță de papură în patru colțuri . [ Var . : cosciúg s .
COȘCODÁN , coșcodani , s . m . Specie de maimuță cu coada foarte lungă (
COȘCOGEÁ adj . invar . ( Fam . ) ( Foarte ) mare ;
COȘCOGEÁMITE adj . invar . ( Fam . ) Coșcogea . [ Var . : ( reg . ) coșcogéme adj .
COȘCOGÉME adj . invar . ( Fam . ) Coșcogea . V.
CÓȘCOV , - Ă , coșcovi , - e , adj . , s . f . 1. Adj . ( Despre pereți ) Coșcovit . 2. S . f . ( Reg . ) Loc gol , mai ales în malurile apelor , pe sub rădăcini , unde se ascund și unde trăiesc peștii și racii . 3. S . f . Nămol vegetal amestecat cu bucăți de rădăcini de stuf și papură , care formează uneori mici insule plutitoare la suprafața apelor ;