Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CONTINUITATE
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 18 pentru CONTINUITATE.
... practică ; ansamblul deciziilor și actelor care pot rezolva o dificultate ; mod de a rezolva o dificultate , o problemă . 3. ( În sintagma ) Soluție de continuitate
ȘI adv . , conj . A. Adv . ( Stă înaintea părții de vorbire la care se referă ; fiind vorba de verbe reflexive sau de forme verbale compuse , stă între auxiliar , pron . refl . etc . și verb ) I. ( Cu sens modal ) 1. Chiar , în adevăr , cu adevărat . 2. Pe deasupra , în plus , încă . După ce că e urâtă o mai cheamă și Neacșa . 3. Chiar , încă , pe lângă acestea , de asemenea . Vezi să nu pățești și tu ca mine . 4. ( În propoziții negative ) Nici . Însă și de voi nu mă îndur ca să vă părăsesc . II. ( Cu sens temporal ) 1. Imediat , îndată , pe loc . Cum îl zări , îi și spuse . 2. Deja . Masa se și pune în grădină . B. Conj . I. ( Marcă a coordonării copulative ) 1. ( Leagă două părți de același fel ale unei propoziții ) Este voinic și tânăr . 2. ( Împreună cu prep . " cu " exprimă relația operației matematice a adunării ) Plus . Doi și cu trei fac cinci . 3. ( Leagă două substantive între care există o corespondență sau o echivalență ) Binele și răul . 4. ( Așezat înaintea fiecărui termen al unei enumerări , ajută la scoaterea lor în evidență ) A adus și vin , și mâncare , și cărți . 5. ( Leagă ...
... DISCONTINUITÁTE , discontinuități , s . f . Lipsă de continuitate
... DISCONTÍNUU , - UĂ , discontinui , - ue , adj . Care este lipsit de continuitate
DISCURSÍV , - Ă , discursivi , - e , adj . 1. Care deduce prin raționament o idee din alta , care ajunge la o concluzie trecând prin mai multe etape sau operații preliminare . 2. ( Despre memorie ) Care se dispersează , se împrăștie . 3. Care nu se supune unei continuități
FLEXÚRĂ , flexuri , s . f . 1. ( Geol . ) Deformare a straturilor scoarței pământului , rezultată prin îndoire și denivelare , cu păstrarea continuității lor . 2. Formație anatomică
... INTERMITÉNȚĂ , intermitențe , s . f . Întrerupere , lipsă de continuitate
JOÁNTĂ , joante , s . f . 1. Legătură făcută la capetele șinelor de cale ferată pentru a asigura continuitatea căii de circulație . 2. Legătură între două bare de oțel din armătura unui element de beton
LACÚNĂ , lacune , s . f . Spațiu gol în interiorul unui corp ; gol , lipsă în continuitatea , în integritatea unui
POD , poduri , s . n . I. 1. Construcție de lemn , de piatră , de beton , de metal etc . care leagă între ele malurile unei ape sau marginile unei depresiuni de pământ , susținând o cale de comunicație terestră ( șosea sau cale ferată ) și asigurând continuitatea căii peste un obstacol natural sau artificial . 2. Platformă având forma asemănătoare cu a unui pod ( I 1 ) și care servește ca loc de lucru , ca element de protecție etc . ; spec . macara cu scheletul în formă de pod ( I 1 ) , pe care se deplasează aparatul de ridicare și de transportare a greutăților . 3. ( Înv . ) Puntea unei nave . 4. ( Înv . ) Pavaj din scânduri groase de stejar cu care se acopereau străzile ; caldarâm : p . ext . stradă , uliță pavată cu scânduri . Podul Mogoșoaiei . 5. ( În practicile religiei creștine ortodoxe ) Bucată de pânză îngustă și lungă care se așterne din loc în loc pe parcursul unui cortegiu mortuar . II. Spațiul dintre acoperiș și planșeul superior al unei clădiri . III. P . anal . 1. ( În sintagmele ) Podul mâinii = dosul mâinii . Podul palmei = partea interioară a palmei , de la încheietura cu antebrațul până la degete . 2. Lucrare protetică dentară , metalică sau mixtă , folosită ca metodă