Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CURUL

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 16 pentru CURUL.

CUR

CUR

 

CURĂ

CÚRĂ , cure , s . f . Tratament medical constând din aplicarea metodică a unor mijloace terapeutice ( băi , regim

 

CURĂȚA

CURĂȚÁ , cúrăț , vb . I . I. 1. Tranz . și refl . A face să dispară murdăria , a înlătura impuritățile de pe ceva sau de pe sine . 2. Tranz . și refl . A ( se ) vindeca de o boală ( de piele ) . 3. Tranz . A îndepărta asperitățile , depunerile , materialele nefolositoare de pe o piesă , de pe un obiect , de pe un teren etc . , în vederea recondiționării , îmbunătățirii aspectului său pentru unele operații tehnologice ulterioare . II. Fig . 1. Tranz . și refl . A ( se ) scăpa , a ( se ) salva , a ( se ) descotorisi ( de ceva rău ) . 2. Refl . ( În limbajul bisericesc ) A se mântui , a se purifica . 3. Tranz . ( Fam . ) A omorî . 4. Tranz . și refl . A face să rămână sau a rămâne fără nici un ban . [ Var . : ( pop . ) curățí vb .

 

CURĂȚARE

CURĂȚÁRE , curățări , s . f . Acțiunea de a ( se ) curăța și rezultatul ei . [ Var . : curățíre s . f . ] - V.

 

CURĂȚAT

CURĂȚÁT s . n . Faptul de a ( se ) curăța . [ Var . : curățít s . n . ] - V.

 

CURĂȚEL

CURĂȚÉL , - EÁ , - EÁ , - ÍCĂ , curăței , - ele , adj . Diminutiv al lui curat ; destul de curat , îngrijit ; p . ext . ( despre oameni ) frumușel , drăguț ,

 

CURĂȚENIE

CURĂȚÉNIE , curățenii , s . f . 1. Calitatea de a fi curat ; starea , înfățișarea unei ființe curate sau a unui lucru curat . 2. Dereticare . 3. Purgativ , laxativ . - Curat + suf . -

 

CURĂȚI

CURĂȚÍ vb . IV . v .

 

CURĂȚIE

CURĂȚÍE s . f . ( Înv . ) Cinste ; nevinovăție , castitate . - Curat + suf . -

 

CURĂȚIRE

CURĂȚÍRE s . f . v .

 

   Următoarele >>>