Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DESPĂRȚIT
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 78 pentru DESPĂRȚIT.
... DESPĂRȚÍRE , despărțiri , s . f . Faptul de a ( se ) despărți . 1. Separare ; momentul când cineva se desparte de altcineva sau de ceva ; timpul cât cineva stă despărțit ; despărțit ^1 . 2. Divorț . 3. Diviziune , împărțire , segmentare ...
NEDESPĂRȚÍT , - Ă , nedespărțiți , - te , adj . Care nu este despărțit sau fragmentat , care nu poate fi despărțit , indivizibil ; care sau de care nu se desparte , nu se îndepărtează niciodată , inseparabil . - Ne - +
... una mai mare ; compartiment . 2. Construcție făcută cu scopul de a separa , de a delimita ceva . 3. ( Înv . ) Grup , ceată izolată . - Despărți
... Despărțitor de lan = organ al mașinilor agricole de recoltat destinat separării de restul lanului a plantelor care urmează a fi tăiate . - Despărți
... IZOLÁ , izolez , vb . I . 1. Tranz . A despărți cu totul ; a separa unul de altul ; spec . a despărți un bolnav contagios de oamenii sănătoși , pentru a evita contagiunea , 2. Tranz . A împiedica transmiterea căldurii , a frigului , a ...
... ÎMPĂRȚÍ , împárt , vb . IV . 1. Tranz . și refl . A ( se ) separa în părți , a ( se ) despărți în grupuri ; a ( se ) diviza , a ( se ) divide . 2. Tranz . A da mai multor persoane câte ( o parte din ...
ÎMPĂRȚÍT , - Ă , împărțiți , - te , adj . 1. Care este separat în părți , despărțit în grupuri ; divizat . 2. Răspândit ,
ALTÁR , altare , s . n . 1. Parte a bisericii , despărțită de naos prin catapeteasmă , în care se oficiează liturghia . 2. Ridicătură din piatră , pământ sau lemn pe care , în antichitate , se aduceau jertfe zeilor . 3. ( În expr . ) Pe altarul patriei = ( sacrificându - se , făcând totul ) pentru patria sa . 4. ( Tehn . ) Perete de material refractar situat în spatele unui focar pentru a dirija
BÁȘCA , adv . , prep . ( Pop . și fam . ) 1. Despărțit , deosebit , separat ; în chip deosebit , în alt mod . 2. Prep . ( În ) afară de . . . , exceptând , nepunând la
BÁRĂ , bare , s . f . 1. Bucată lungă de lemn sau de metal căreia i se dau diferite întrebuințări . 2. Stâlp de poartă la unele jocuri sportive . 3. Barieră care desparte pe judecători de avocați și de împricinați ; p . ext . locul din instanță unde pledează avocații . 4. Linie verticală sau orizontală care separă părți dintr - un text . 5. Prag de nisip situat sub apă , de obicei în fața gurii de vărsare a unui fluviu . 6. Val de mare care urcă o dată cu fluxul de la gura unui fluviu spre