Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ARCACI, AURICUL, BIFORĂ, BOXĂ, CASETĂ, CHEAG, CHESON, CLOISONNE, COLOANĂ, COMPARTIMENT ... Mai multe din DEX...

DESPĂRȚITURĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

DESPĂRȚITÚRĂ, despărțituri, s.f. 1. Parte despărțită dintr-un vas, dintr-o încăpere, dintr-o ladă etc.; încăpere mică despărțită din una mai mare; compartiment. 2. Construcție făcută cu scopul de a separa, de a delimita ceva. 3. (Înv.) Grup, ceată izolată. - Despărți + suf. -tură.

Sursa : DEX '98

 

DESPĂRȚITÚRĂ s. v. compartiment.

Sursa : sinonime

 

despărțitúră s. f., g.-d. art. despărțitúrii; pl. despărțitúri

Sursa : ortografic

 

DESPĂRȚITÚR//Ă \~i f. 1) Spațiu limitat obținut prin divizarea unei suprafețe plane; compartiment. 2) Construcție improvizată care separă ceva. /a despărți + suf. \~tură

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru DESPĂRȚITURĂ

 Rezultatele 1 - 8 din aproximativ 8 pentru DESPĂRȚITURĂ.

Alexei Mateevici - Expoziția din Kiev

... după o umblare îndelungată oaspelui expoziției să nu-i fie urât. Pentru atingerea țintei acesteia (adecă pentru înveselirea musafirilor) expoziția a avut o despărțitură anumită, ce se numea „Orășelul de înveseliri al expoziției“. Aici se afla un teatru, o menajerie cu fel de fel de fiare și ...

 

Antim Ivireanul - Cazanie la Vovedenie Bogorodițe noemvrie 21

... cap, cum că împăratul Solomon au făcut casa Domnului cu trei despărțituri; și în despărțitura cea dintâiu sta mulțimea norodului, întru a dooa despărțitură sta arhireii și preoții, iară întru a treia despărțitură era Sfânta Sfintelor, întru care nu putea să între nimenea, fără numai arhiereul, într-un an o dată, de tămâia locul acela și să ruga ... sta norodul să închipuia ceriului carele stă deasupra noastră, unde iaste văzduhul și sunt acolea toate păsările cĂ©le zburătoare; iară a dooa despărțitură, unde sta arhiereii și preoții să închipuia ceriului al doilea, carele stă deasupra ceriului dintâi, unde sunt puterile cĂ©le cerești, adecă îngerii și sufletele ...

 

Alexei Mateevici - Vorbă lungă

Alexei Mateevici - Vorbă lungă Vorbă lungă de Anton Cehov Traducere de Alexei Mateevici - Septembrie 1906 La strană stă dascălul Oltukavin și ține cu degetele întinse, grase un condei ros de pană de gâscă. Fruntea lui cea mică e-ncrețită, nasul își schimbă culorile de tot felul, de la cea trandafirie până la cea vânătă-închisă. Înaintea lui pe scoarța roșie-gălbuie a Triodei de Flori se află două hârtiuțe. Pe una e scris ,,pentru sănătate", pe cealaltă — ,,pentru odihnă", și sub amândouă titlurile câte un rând de nume. Lângă strană stă o bătrânică mititică cu fața îngrijorată și cu o straistă în spinare. Ea stă la gânduri. — Ei, acu pe cine? o întreabă dascălul, scărpinându-se leneș pe după ureche. - Mai iute gândește-te, săraco, că n-am când. Acuși am să citesc ceasurile. — Acuși, dragă... Ei, scrie... Pentru sănătatea robilor lui Dumnezeu: Andrii și Daria cu copiii ... Dumitru, iarăși Andrii, Antim, Mărioara... — Stai, mai încet... Nu gonești iepuri, vei ajunge la capăt... — Ai scris-o pe Mărioara? Ei, acu pe Chirilă, pe Gordei, pe pruncul nou-răposat Gherasim, Pintilii. L-ai scris pe răposatul Pintilii? — Stai... Pintilii a ...

 

Anton Cehov - Vorbă lungă

Anton Cehov - Vorbă lungă Vorbă lungă de Anton Cehov Traducere de Alexei Mateevici - Septembrie 1906 La strană stă dascălul Oltukavin și ține cu degetele întinse, grase un condei ros de pană de gâscă. Fruntea lui cea mică e-ncrețită, nasul își schimbă culorile de tot felul, de la cea trandafirie până la cea vânătă-închisă. Înaintea lui pe scoarța roșie-gălbuie a Triodei de Flori se află două hârtiuțe. Pe una e scris ,,pentru sănătate", pe cealaltă — ,,pentru odihnă", și sub amândouă titlurile câte un rând de nume. Lângă strană stă o bătrânică mititică cu fața îngrijorată și cu o straistă în spinare. Ea stă la gânduri. — Ei, acu pe cine? o întreabă dascălul, scărpinându-se leneș pe după ureche. - Mai iute gândește-te, săraco, că n-am când. Acuși am să citesc ceasurile. — Acuși, dragă... Ei, scrie... Pentru sănătatea robilor lui Dumnezeu: Andrii și Daria cu copiii ... Dumitru, iarăși Andrii, Antim, Mărioara... — Stai, mai încet... Nu gonești iepuri, vei ajunge la capăt... — Ai scris-o pe Mărioara? Ei, acu pe Chirilă, pe Gordei, pe pruncul nou-răposat Gherasim, Pintilii. L-ai scris pe răposatul Pintilii? — Stai... Pintilii a ...

 

Mihail Kogălniceanu - Bătălia de la Războieni și pricinile ei, 26 iulie 1476

Mihail Kogălniceanu - Bătălia de la Războieni şi pricinile ei, 26 iulie 1476 Bătălia de la Războieni și pricinile ei, 26 iulie 1476 de Mihail Kogălniceanu Una din bătăliile cele mai însemnate din istoria Moldaviei este negreșit lupta eroică de la Războieni, între moldoveni sub Ștefan cel Mare și între otomani sub padișahul Mohamed II. Doi scriitori au tratat această bătălie, domnul Cantemir și aga Asachi; însă și unul și altul s-au înșelat în mai multe locuri. Cel dintâi zice că Ștefan cel Mare a domnit de la 1390 până la 1504, adică 114 ani, pretinde că lupta de la Războieni s-a întâmplat la 1390, în vremea împăratului Baiezit I, pe care-l amestecă cu Mohamed II [2]. Dl aga G. Asachi, cunoscând foarte bine anacronismul lui Cantemir, a căutat să-l dezvinovățească făcând din Baiezet I, dând, cum se vede, toată greșala asupra tipografului, care în loc de II a pus I; însă dumnealui iarăși au văzut că Baiezit II a venit în Moldavia de abia la anul 1484; și, dar, d [umnea] lui a scimbat epoha bătăliei și de la 26 iulie 1476 d [ ...

 

Mateiu Caragiale - Sub pecetea tainei

Mateiu Caragiale - Sub pecetea tainei Sub pecetea tainei de Mateiu Caragiale Sphinx (Iconol.) monstre fabuleux auquel Ies anciens donnaient ordinairement un visage de fentme... DICT. DE LA FABLE De când am apucat a ne prelungi șederile afară din București, el la Valea Rugului, eu la Sionu, el la crama unde a fost ucisă Sita Gârbu, eu la armanul unde a fost răpus Nicolache Schina, adică de vreo doi ani, nu mi se mai întâmplase până săptămâna trecută să-l întâlnesc pe Teodor, veche cunoștință moștenită, conu Rache cum i se zicea în deobște. L-am găsit la "Carul cu bere", în partea din stânga a localului, singur la o masă, în fund. Sta cu ochii aproape închiși; pentru cine n-ar fi știut că la dânsul ăsta era semnul că atunci cugeta adânc, ar fi crezut că ațipise. înaintea lui se trezea, neîncepută, o halbă, alături de o carte proaspătă cu filele netăiate : cel din urmă roman detectiv franțuzesc. îi cerui, de cum luai loc lângă dânsul, așa cum mă poftise, părerea asupra scrierilor de acest soiu, azi atât de răspândite. îl știam hârșit în meserie; îmbătrânise în slujba poliției, fiind ...

 

Duiliu Zamfirescu - Tănase Scatiu

Duiliu Zamfirescu - Tănase Scatiu Tănase Scatiu de Duiliu Zamfirescu Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII 9 IX 10 X 11 XI 12 XII I Pe drumul desfundat de ploi, înainta o trăsură cu greu. Câmpul era totuna de apă. Se lăsa noaptea, și frigul începeasă amorțească crestele bulgărilor de noroi, iar bălțile prindeau o pojghiță subțire de gheață — ceea ce făcea drumul și mai anevoios. Caii, asudați, mergeau prin șleau, sunând dintelencele lor monotone: erau patru înaintași, toți tineri, deprinși cu vremea rea și cu noroaiele, fiindcă erau născuțiîn herghelie, la țară. Văzuseră ei multe, de când erau la grajd:pripoare, zăpezi, ape mari, și mai cu seamă țăpoiul lui Stoicavizitiul; așa că greutățile de acum nu i-ar fi oprit din mers, dacă nu-i opreau hățurile. În adevăr, Stoica, beat mort, ca să-și țină cumpăna pe capră, se rezema în hățuri. Atunci trăsura se oprea. La fiecare popas, se auzea stăpânul înjurând: — Mă bețivule, mă, nu te-ai mai trezit! ?... Mă! Și la fiecare "mă", răsuna câte un ghiont în spinarea vizitiului, dar fără nici un câștig: pe dinafară cojocul gros, pedinăuntru rachiul ...

 

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul II

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul II â†�â†� Volumul I Donna Alba de Gib Mihăescu (Volumul II) Stăm acum la gura sobei mângâiați de căldura celui dintâi foc din anul acesta; afară ține de câteva zile o ploaie măruntă, deasă și rece de toamnă, iar orașul tot e strâns zdravăn într-o imensă manta cenușie-roșiatică. Burlanele turuie vârtos, aci de-a dreptul sub acoperiș, și asta îmi mărește gustul de ascultare al [sic] scrisorilor donnei Alba (căreia de-acum înainte îi voi spune numai astfel, pe italienește; în spaniolă cuvântul scris "dona" se pronunță "donia", or mie îmi place s-o chem așa cum răsună în italienește, adică întocmai cum se scrie: donna, donna Alba). De bună seamă că același țuruit a dat îndemn și ghes și-acum dă necontenit avânt prințului să-mi facă această divină lectură. Eu o ascult cu religiozitate, dar din când în când casc, sau îl întrerup cu vreo amintire, care n-are nici în clin, nici în mânecă nici cu sensul frazelor citite, nici cu reflecțiile sau informările complimentare pe care prințul mi le dă asupra lor; ba îl întrerup câteodată cu vreuna boacănă de tot, astfel că ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DESPĂRȚITURĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 28 pentru DESPĂRȚITURĂ.

ARCACI

... ARCÁCI , arcaciuri , s . n . 1. Îngrăditură sau despărțitură

 

AURICUL

AURÍCUL , auricule , s . n . Fiecare dintre cele două despărțituri de sus ale inimii ; atriu . [ Pr . : a -

 

BIFORĂ

... BIFÓRĂ , bifore , adj . ( În stilul gotic ; despre o fereastră , o ușă etc . ) Împărțită în două printr - o colonetă , fiecare despărțitură

 

BOXĂ

... BÓXĂ , boxe , s . f . 1. Despărțitură , compartiment de dimensiuni reduse , în interiorul unui local , al unei încăperi , al unei case ( pentru acuzați la tribunal , pentru o masă separată la restaurant etc ...

 

CASETĂ

... protejează anumite elemente ale unui sistem tehnic . 2. Cutie anexă a camerelor de luat vederi , în interiorul căreia se află pelicula cinematografică . 3. Despărțitură a unei case ^1 tipografice . 4. Anunț cu chenar , folosit la tipărirea numelor și adreselor , în anuare , cărți de telefon etc . 5. Indicație ...

 

CHEAG

CHEÁG , cheaguri , s . n . 1. Ferment extras din sucul gastric al rumegătoarelor tinere și al copilului , care are proprietatea de a închega cazeina din lapte ; chimozină , lactoferment . 2. Una dintre cele patru despărțituri ale stomacului rumegătoarelor , din care se extrage cheagul ( 1 ) . 3. ( În sintagma ) Cheag sangvin = masă gelatinoasă roșie care se formează prin închegarea sângelui ; coagul . 4. Fig . Fond inițial al unei averi mai

 

CHESON

CHESÓN , chesoane , s . n . 1. Vehicul de artilerie , tras de cai , format dintr - o ladă de tablă închisă , împărțită în compartimente , destinat pentru transportul muniției . 2. Fiecare dintre despărțiturile cu pereți metalici care se fac la o navă , cu scopul de a evita pătrunderea masivă a apei în caz de avarie . 3. Construcție de beton , de oțel etc . de forma unei cutii , care servește la executarea fundațiilor sub apă sau în terenurile umede , precum și la repararea unei nave sub linia de

 

CLOISONNE

CLOISONNÉ s . n . 1. Tehnică de lucrare a emailului , care constă în turnarea acestuia în mici despărțituri sau compartimente metalice , în funcție de motivul decorativ . 2. Obiect astfel realizat . [ Pr . : cloa - zo - né ] - Cuv .

 

COLOANĂ

COLOÁNĂ , coloane , s . f . 1. Stâlp cilindric de marmură , piatră , lemn etc . , destinat să susțină o parte dintr - un edificiu sau să - l înfrumusețeze . 2. ( Fiz . ) Masă cilindrică a unui fluid , închisă într - un tub sau țâșnind cu putere dintr - o conductă sau dintr - un rezervor . Coloană de mercur . 3. Fiecare dintre secțiunile verticale în care se împarte o pagină tipărită de ziar , revistă etc . și care este despărțită de celelalte printr - o linie neagră verticală sau printr - un spațiu alb ; p . ext . conținutul unei astfel de despărțituri . 4. Șir de cifre așezate unele sub altele într - un tabel , într - o matrice etc . pentru a putea fi adunate . 5. Nume dat mai multor aparate folosite în chimie și în industria chimică , alcătuite dintr - o manta cilindrică verticală de metal , de sticlă etc . care conține materiale adsorbante sau talere de formă specială , materiale filtrante etc . 6. Formație realizată prin dispunerea în adâncime a unităților militare în vederea deplasării lor . 7. ( Cin . ; în sintagma ) Coloană sonoră = ansamblu de sunete ( cuvinte , muzică etc . ) care însoțesc imaginile unui film ; pistă

 

COMPARTIMENT

... COMPARTIMÉNT , compartimente , s . n . 1. Despărțitură într - un vagon de cale ferată , într - o încăpere mai mare , într - un dulap , într - o cutie etc . 2. Sferă , sector , domeniu ( de activitate ) într ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...