Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DEZAGREGA
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 12 pentru DEZAGREGA.
... DEZAGREGÁT , - Ă , dezagregați , - te , adj . ( Despre corpuri ) Desfăcut în părțile componente . V. dezagrega
... DEZAGREGÁBIL , - - Ă , dezagregabili , - e , adj . Care se poate dezagrega . - Dezagrega
... DEZAGREGÁRE , dezagregări , s . f . Acțiunea de a se dezagrega și rezultatul ei . - V. dezagrega
AUTODEZAGREGÁBIL , - Ă , autodezagregabili , - e , adj . Care se dezagregă de la sine . [ Pr . : a - u - ] - Auto ^1 - +
CĂMĂȘUIÁLĂ , cămășuieli , s . f . 1. Acțiunea de a cămășui ; cămășuire . 2. Pojghiță , înveliș care acoperă unele materii , obiecte sau piese . 3. Strat de piatră sau de balast dezagregat , care trebuie îndepărtat la deschiderea unei cariere sau a unei balastiere . [ Pr . : - șu - ia - ] - Cămășui + suf . -
COVÁTĂ , coveți , s . f . ( Reg . ) 1. Albie ( 1 ) . 2. Ladă de scânduri în care curge făina la moară în timpul măcinatului . 3. Vas în care se încarcă materialul dezagregat în unele mine
... DEZINTEGRÁ , dezintegréz , vb . I . Refl . ( Despre nucleele atomice ) A se transforma spontan în alte nuclee atomice ; ( impr . ) a se dezagrega
DEZINTEGRÁT , - Ă , dezintegrați , - te , adj . ( Despre nucleele atomice ) Care a suferit o dezintegrare ; ( impr . ) dezagregat . - V.
DISOLUTÍV , - Ă , disolutivi , - e , adj . ( Franțuzism ) Care descompune , dezagregă sau
GELÍV , - Ă , gelivi , - e , adj . ( Despre roci sau alte materiale ) Care se dezagregă relativ ușor sub acțiunea înghețurilor și a dezghețurilor